Aviația Statelor Unite și cea a Arabiei Saudite au lansat marți dimineață, 28 iulie 2026, atacuri coordonate asupra unor obiective aparținând milițiilor Hashd al-Shaabi din estul Irakului. Operațiunea militară a fost declanșată la scurt timp după ce mai multe rachete balistice iraniene au fost interceptate înainte să lovească poziții americane din regiune.
Bilanțul victimelor și atacurile premergătoare
Comandamentul Central al Statelor Unite raportează că peste 30 de atacuri cu drone au vizat forțele americane și infrastructura energetică saudită în ultimele 72 de ore. Aceste lovituri sunt atribuite direct Corpului Gărzilor Revoluției Islamice. Oficialii americani au descris apoi o tentativă „surpriză” de atac balistic asupra unor obiective americane, interceptată din fericire fără victime.
Replica militară a fost imediată.
Washingtonul și Riadul au lansat o serie de „lovituri de precizie” împotriva unor baze logistice și depozite de armament. În urma bombardamentelor desfășurate în șapte provincii irakiene, milițiile proiraniene din Forțele de Mobilizare Populară au anunțat 20 de morți și 32 de răniți. Până în acest moment, guvernele din SUA și Arabia Saudită nici nu au confirmat, nici nu au infirmat aceste cifre.
Arabia Saudită renunță la diplomația discretă
Ministerul saudit al Apărării a confirmat oficial participarea trupelor sale la loviturile din Irak. Regatul rupe astfel o tradiție de prudență respectată strict timp de trei decenii. Instalațiile petroliere din estul Arabiei Saudite au fost lovite constant în ultima perioadă de drone lansate de pe teritoriul irakian, iar petrolierele saudite au devenit ținte în Marea Roșie.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul se arată că regatul saudit a absorbit lovituri ani la rând fără să își asume public un răspuns militar direct. Numai că acum situația s-a schimbat radical. Conducerea de la Riad a transmis clar un avertisment către Teheran, precizând că „nu caută escaladarea, dar nu va ezita să răspundă”.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei din România? Când rachetele zboară deasupra rafinăriilor saudite și a tancurilor petroliere, barilul de țiței se scumpește instantaneu, iar șoferii români văd prețuri mai mari la pompele de benzină în doar câteva zile. Până la urmă, piața globală a energiei taxează imediat orice conflict din Golf.
Reacția Iranului și amenințările lui Donald Trump
Teheranul a condamnat rapid atacurile americano-saudite. Liderii iranieni le-au catalogat drept o „încălcare a suveranității” Irakului, deși teritoriul irakian este folosit constant ca platformă de operare pentru milițiile sprijinite de Republica Islamică.
Dar retorica de la Washington oscilează puternic. Deși președintele american Donald Trump vorbise cu doar câteva zile în urmă despre existența unor „convorbiri foarte bune” cu partea iraniană, el a promis aproape simultan că Iranul „va primi o bătaie”. Mai târziu, Trump a publicat o postare în care avertizează ferm că un nou atac va aduce o „pedeapsă militară majoră” atât pentru Iran, cât și pentru rebelii Houthi.
Frontul din Yemen și mobilizarea rebelilor Houthi
În paralel, conflictul se extinde și în Yemen. Rebelii Houthi au revendicat recent atacuri asupra a două tancuri petroliere saudite în Marea Roșie și au amenințat cu un asediu al Arabiei Saudite. După ce aviația saudită a bombardat portul Hodeidah, gruparea yemenită a promis imediat o „escaladare pentru escaladare”.
Ciocnirile recente de pe frontul din Dhale au lăsat în urmă peste 30 de victime. Dincolo de cifre, tabăra anti-Houthi (susținută direct de guvernul yemenit și saudiți) pare mult mai unită, reușind să formeze o alianță tribală inedită în regiunea Al-Jawf din nordul Yemenului. Și totuși, un cercetător de la Sanaa Center, Yazeed al-Jeddawy, atrage atenția că o schimbare strategică decisivă pe teren este „departe de a fi garantată”.
Rebelii Houthi controlează în prezent o armată de aproximativ 200.000 de luptători, având comandă unificată și poziții fortificate.
