Statele Unite și Japonia au lansat o intervenție comună pe piețele valutare pentru a opri prăbușirea yenului japonez. Este prima acțiune coordonată de acest fel din 1998 încoace. Mișcarea vine după ce moneda niponă a atins luna trecută cel mai slab nivel din 1986, coborând la 163,24 unități pentru un dolar.
Motivul intervenției americane
Președintele american Donald Trump a confirmat duminică implicarea directă a Washingtonului. Aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, liderul de la Casa Albă a fost întrebat direct de jurnaliști de ce a decis să sprijine moneda japoneză.
„Pentru că avem o relație bună cu Japonia.”
Și totuși, președintele a ținut să explice că Statele Unite vor obține „un beneficiu financiar” din această schemă și că decizia „este bună și pentru economia mondială”. Dar dincolo de cifre, motivația principală a fost de cu totul altă natură. „A fost, mai presus de orice, un semnal de prietenie”, a punctat Trump.
Liderul american a detaliat apoi poziția de forță a Washingtonului în raport cu aliații săi asiatici. „Suntem foarte puternici, foarte, foarte puternici din punct de vedere financiar. Ei au un yen în scădere și au vrut puțin ajutor. Iar noi suntem mereu alături de Japonia. Japonia s-a comportat foarte bine cu noi, cu excepția, fireste a atacului de la Pearl Harbor”, a declarat președintele american.
Cum s-a desfășurat operațiunea pe burse
Mecanismul a fost unul strict tehnic, executat rapid vineri. Rezerva Federală din New York a făcut un pas neobișnuit și a vândut masiv euro pentru a cumpăra yeni, acționând în numele Trezoreriei americane.
V-ați gândit vreodată la cum o decizie luată la Washington și Tokyo lovește direct în cursul valutar de la București? Când Trezoreria SUA vinde brusc cantități uriașe de euro pe piețele internaționale, moneda europeană tinde să se deprecieze în fața altor valute. Orice fluctuație majoră a monedei unice europene se resimte imediat la cotațiile zilnice afișate de BNR, influențând direct prețurile la care companiile românești fac importuri.
Detaliile acestei manevre financiare au ieșit la iveală treptat. Într-o analiză publicată recent de Adevarul, surse din piață au explicat că presiunea uriașă pe moneda japoneză a fost generată de dobânzile americane mult mai ridicate, de creșterea prețului petrolului și de ieșirile persistente de capital din Japonia.
Tokyo și Washington promit noi intervenții
Oficialii japonezi nu au stat pe gânduri.
La Tokyo, ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama, a ieșit public și a confirmat operațiunea. Instituția pe care o conduce „a cumpărat yeni vineri, în coordonare cu Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite.”
Până la urmă, piețele aveau disperată nevoie de un semnal de stabilitate din partea guvernelor. „Această acțiune comună… A contracarat volatilitatea excesivă și mișcările dezordonate ale yenului japonez din ultimele luni”, a declarat oficialul nipon într-un comunicat. Iar avertismentul pentru speculatori (cei care pariau masiv împotriva yenului) a fost extrem de clar: „Nu vom ezita să realizăm noi intervenții comune.”
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a menținut aceeași linie dură într-o postare pe platforma X. El a subliniat că acțiunile coordonate de vineri au oprit mișcările haotice de pe piață, precizând că Washingtonul „nu va ezita să participe la noi intervenții comune”. Oficialul american a invocat explicit securitatea economică și alianța americano-japoneză drept motive fundamentale pentru această intervenție.
Decizia asumată de Washington a venit după ce yenul și-a revenit brusc săptămâna trecută. Această mișcare neașteptată a alimentat imediat speculațiile potrivit cărora autoritățile japoneze ar fi intervenit deja separat pe piețele valutare, înainte de efortul coordonat cu americanii. Analiștii financiari estimează că nota de plată a intervenției Japoniei s-ar putea ridica la aproximativ 8,45 trilioane de yeni, echivalentul a 52,8 miliarde de dolari. În același timp, cotidianul economic Nikkei a avansat o sumă ușor mai redusă, situată între 6 și 7 trilioane de yeni.
