Legea salarizării coboară baza la 4.000 de lei, de la 4.100. Cine pierde la salariul de bază și cine câștigă din sporuri

Scăderea vine din reducerea valorii de referință cu 2,44%, potrivit documentelor publicate de Antena 3 CNN. Aceasta mută în jos baza de calcul exact în momentul în care negocierile politice încearcă să țină legea în limitele de cheltuieli cerute de Comisia Europeană.

În același proiect, Sănătatea primește însă cea mai vizibilă compensare prin sporuri.

Proiectul mai elimină plafonul care limita la 10% sau 20% din personal numărul angajaților ce puteau primi anumite sporuri.

Schimbarea contează mai ales acolo unde salariul de bază scade, dar sporurile urcă și se pot acorda unui număr mai mare de oameni. Pentru personalul medical, o parte din câștigul total trece din grila fixă spre plata suplimentară legată de condițiile de muncă și program.

Profesorii păstrează premiile mai mult, alți bugetari mai așteaptă

În educație, proiectul extinde perioada pentru care poate fi acordat premiul de performanță. Pentru profesori, acesta se va putea plăti lunar timp de 3 ani, față de 2 ani în forma anterioară.

Pentru ceilalți bugetari, mecanismul premiilor nu intră mai repede, ci mai târziu. Aplicarea se amână din 2028 în 2029, ceea ce lasă profesorii printre puținele categorii care câștigă explicit ceva în noua variantă a legii.

Indemnizația pentru titlul de doctor este fixată la 500 de lei brut pe lună. Suma apare separat de aceste modificări ale premiilor și sporurilor.

Negocierile se poartă între plafonul de 8 miliarde și cereri de circa 25 de miliarde

Disputa vizează cât poate suporta bugetul fără ca România să rateze un jalon din PNRR. Guvernul a propus o anvelopă salarială de 12 miliarde de lei, însă Comisia Europeană insistă asupra plafonului de 8 miliarde de lei, negociat inițial.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că orice creștere peste pragul de 8 miliarde de lei trebuie însoțită de măsuri compensatorii. În același timp, revendicările sindicatelor din educație și sănătate ar necesita o creștere a bugetului de salarii cu circa 25 de miliarde de lei.

Aceasta subliniază presiunea reală din spatele negocierii. Adoptarea legii salarizării până la 31 august este un jalon din PNRR, iar neîndeplinirea condițiilor negociate cu Comisia Europeană poate duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile europene.

Legea salarizării a fost deja tema unor negocieri la Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, fost primar general al Bucureștiului, într-un context de criză guvernamentală și de presiune sindicală. Potrivit Observator News, liderii PSD, PNL, USR și UDMR analizează acum noua variantă și urmează să se întâlnească din nou săptămâna viitoare la Cotroceni.

Acordul politic pornește de la un singur termen: 31 august

Calendarul s-a strâns în jurul unei singure ținte: adoptarea legii până la 31 august. De aici pornesc și calculele pentru fiecare categorie de bugetari, pentru că forma care intră în Parlament trebuie să împace reducerea unor salarii de bază cu cererile de majorări venite din sănătate și educație.

Partidele din coaliție și-au pus și o limită de negociere. Dacă nu ajung la un acord comun, niciuna dintre formațiuni nu va depune separat proiectul în Parlament.