Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se află sub tirul criticilor din partea aliaților europeni din cauza strategiei sale de a-l curta pe Donald Trump, pe care l-a numit chiar „tati” într-un mesaj text. În timp ce Rutte încearcă să mențină o alianță fragilă, liderii de la Paris, Berlin și Madrid condamnă public retorica belicoasă a președintelui american și pun la îndoială eficiența acestei ofensive a farmecului.
O ofensivă a farmecului care nu convinge
Mark Rutte a lansat o adevărată campanie de imagine pentru a-l menține aproape pe președintele american, care a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din Alianță. Într-o declarație pentru CBS luna trecută, Rutte a făcut un apel direct la poporul american să-l susțină pe Trump: „Am văzut sondajele, dar sper cu adevărat că poporul american va fi alături de el. El face asta pentru a face întreaga lume mai sigură.”
Numai că, în cancelariile europene, lucrurile stau puțin diferit. Surse familiare cu discuțiile private au dezvăluit că aliații europeni se întreabă dacă abordarea lui Rutte funcționează cu adevărat. În ciuda reputației sale de „șoptitor al lui Trump”, secretarul general nu a reușit să-l convingă pe președintele american să sprijine Ucraina, să negocieze o agendă comercială care a șocat piețele globale sau să oprească o campanie militară care a ucis sute de iranieni. Dar ce rezultate a obținut, pe bune?
Critici dure de la Paris, Berlin și Madrid
Reacțiile liderilor europeni nu au întârziat să apară, mai ales după ce Trump a amenințat că va trimite Iranul „înapoi în epoca de piatră” și că va șterge de pe fața pământului o „întreagă civilizație” de peste 90 de milioane de oameni. Președintele francez Emmanuel Macron a fost tranșant: „Când suntem serioși, nu spunem în fiecare zi opusul a ceea ce am spus cu o zi înainte. Și, poate, nu ar trebui să vorbim în fiecare zi.”
Din Germania, cancelarul Friedrich Merz a cerut în mod repetat diplomație. Președintele Frank-Walter Steinmeier a fost și mai direct, numind războiul o „greșeală dezastruoasă” care încalcă dreptul internațional. Iar premierul spaniol Pedro Sánchez a avut un mesaj la fel de clar, după ce Trump a anunțat o încetare a focului de două săptămâni la doar câteva ore după ce amenința cu anihilarea unei civilizații. Guvernul său „nu îi va aplauda pe cei care dau foc lumii doar pentru că apar cu o găleată.”
Casa Albă confirmă: Retragerea din NATO, o opțiune discutată
Iar de la Washington, mesajele nu sunt deloc conciliante. Chiar înainte de întâlnirea lui Trump cu Rutte, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis un mesaj dur din partea președintelui despre NATO: „Au fost testați și au eșuat.”
Leavitt a continuat pe același ton acuzator. „Este destul de trist că NATO a întors spatele poporului american în ultimele șase săptămâni, când tocmai poporul american le-a finanțat apărarea.”
Mai mult, ea a confirmat că președintele „a discutat” despre retragerea SUA din alianță. O confirmare directă a temerilor europene (e drept că o lege adoptată de Congres în 2023 interzice oricărui președinte american să retragă unilateral țara din alianță).
„Cea mai gravă criză a NATO”
Fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a avertizat că o Europă care se pregătește pentru posibilitatea ca Statele Unite să refuze să-și apere aliații este „exact” ceea ce își doresc dușmanii Alianței. Lovitura financiară și politică ar fi devastatoare, lăsând liderii europeni să acopere costuri de peste 1 trilion de dolari pentru apărare, conform unui studiu al Institutului Internațional pentru Studii de Securitate.
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Obama, consideră că alianța este deja „spartă”. Distanțarea Europei de războiul din Iran este o „reflectare a faptului că NATO este profund afectată”, a declarat el pentru Deutsche Welle.
„Aceasta întărește realitatea fundamentală că Europa nu mai are încredere în Statele Unite, consideră că Statele Unite sunt un aliat nesigur și, asa ca, nu mai este dispusă să participe la astfel de operațiuni”, a adăugat Daalder. „De aceea, aceasta este cea mai gravă criză a NATO.”
