O invitație a plecat de la Washington. Direct spre Kremlin. Și a zguduit cancelariile lumii. Donald Trump îl cheamă oficial pe Vladimir Putin să intre într-un proiect grandios: „Consiliul pentru Pace”. O mișcare total neașteptată. Intrarea în acest club selectiv are însă un preț. Unul piperat, capabil să rescrie regulile diplomației globale.
Confirmarea? A venit chiar de la purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. El a spus presei de stat ruse că invitația a fost trimisă „pe canale diplomatice”. O formulare seacă pentru o propunere-bombă. „În prezent, studiem toate detaliile acestei propuneri. Sperăm să luăm legătura cu partea americană pentru a clarifica toate nuanțele”, a completat Peskov, după cum relatează Digi24.
Ce se ascunde în spatele „Consiliului pentru Pace”?
Inițiativa pare nobilă. La prima vedere. Proiectul, condus personal de Trump, are un scop declarat: administrarea Fâșiei Gaza după războiul Israel-Hamas. Așa scrie în actul de înființare. Doar că statutul organizației merge mult mai departe, descriind competențe vaste și prezentând-o ca pe o structură internațională menită „să promoveze stabilitatea, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și asigurarea unei păci durabile în zonele afectate de conflicte”.
În realitate, ambițiile sunt uriașe. Surse citate de Financial Times susțin că administrația Trump vede consiliul drept un posibil „înlocuitor al ONU”. Nimic mai puțin. Organizația ar urma să fie folosită și pentru a supraveghea respectarea unui viitor acord de pace care să termine războiul din Ucraina. Practic, o pârghie de putere formidabilă, concentrată într-o singură mână.
Clubul select cu taxă de un miliard de dolari
Accesul în acest cerc exclusivist nu e gratuit. Nici pe departe. Surse Bloomberg spun că administrația președintelui american a cerut o contribuție amețitoare pentru un loc permanent în „Consiliul pentru Pace”. Suma? 1 miliard de dolari. O cifră colosală, care transformă diplomația într-un business.
Și cei care nu plătesc? Pentru ei, calitatea de membru e limitată la maximum trei ani. Ironia sorții… Un oficial de la Casa Albă a clarificat că banii colectați vor fi controlați direct de Trump, pentru a îndeplini mandatul organizației. Controlul e total. Trump stabilește ordinea de zi. El poate numi un succesor. Ba chiar are drept de a exclude membri, deși decizia poate fi blocată printr-un vot de două treimi.
Lista invitaților: De la Erdoğan la Milei. Și România?
Putin nu e singurul nume controversat de pe listă. Au mai primit invitații și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, egipteanul Abdel Fattah el-Sisi, dar și noul lider al Argentinei, Javier Milei. Alături de ei, pe listă apar liderul din Kazahstan, Kassym-Jomart Tokayev, și prim-ministrul Canadei, Mark Carney, plus alți lideri europeni.
Surpriză: și România a fost invitată. Administrația Prezidențială a și confirmat primirea unei scrisori. Sursa inițială a știrii a comis însă o gafă, menționând că scrisoarea era pentru „președintele Nicușor Dan”. O confuzie evidentă, el fiind primarul Capitalei, nu șeful statului. Un detaliu care, poate, trădează graba cu care s-au trimis invitațiile.
Moscova analizează. Ce joc face Trump?
La Moscova, prudența e cuvântul de ordine. Invitația se analizează, nuanțele se studiază. Nimeni nu se grăbește cu un răspuns. Coincidență? Greu de crezut. Să-l ai pe Putin la masa unei organizații care se vrea garantul păcii, fix în timp ce el conduce un război de agresiune în Ucraina, este o mutare de o complexitate amețitoare.
Ce vrea de fapt Trump? O resetare totală a ordinii mondiale? O încercare de a arunca în irelevanță structuri clasice ca ONU? Sau, pur și simplu, o tranzacție de putere la scară planetară? Răspunsul e încă un mister. Dar un lucru e cert. Scena politică internațională a devenit, peste noapte, mult, mult mai imprevizibilă.
