Ungaria are o datorie de 125 miliarde de euro

O datorie colosală de 13.000 de euro pe cap de locuitor

Cifrele sunt, pe bune, amețitoare. Datoria de 125 de miliarde de euro se traduce într-o povară de aproximativ 13.000 de euro pentru fiecare cetățean maghiar. Spre deosebire de predecesorul său, Magyar nu se confruntă cu riscul de a fi urmărit penal, ceea ce îi oferă o altă perspectivă politică, însă principala sa provocare rămâne situația economică precară. Iar opțiunile sale de intervenție sunt extrem de limitate, mai ales că în următoarele două-trei luni va înțelege pe deplin gravitatea crizei.

Un scenariu ce ar putea avea consecințe serioase pentru întreaga Uniune Europeană.

Petrolul rusesc deblochează ajutorul pentru Ucraina

Într-un context geopolitic tensionat, o decizie legată de energie a reușit să deblocheze un pachet masiv de ajutor. Uniunea Europeană a aprobat recent un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în următorii doi ani. Decizia a venit imediat după ce Ungaria și Slovacia au reluat importurile de petrol rusesc prin conducta Drujba, suspendate în ianuarie. Reluarea fluxului a fost, se pare, factorul decisiv.

Premierul slovac Robert Fico a catalogat evoluția drept „o veste bună”.

Mai mult, acesta a adăugat: „Sperăm că s-a stabilit o relație serioasă între Ucraina și Uniunea Europeană”. Dar cum s-a ajuns la acest blocaj de luni de zile?

Acuzații de sabotaj și „bătălii geopolitice”

Numai că lucrurile nu sunt deloc simple. Fostul premier ungar Viktor Orbán, învins în alegerile din 12 aprilie, a acuzat direct Ucraina de întârzierea deliberată a reparațiilor la conducta de petrol, o alegație respinsă de președintele Zelenski. În schimb, premierul slovac Robert Fico a declarat că nu crede că conducta a fost cu adevărat avariată. El a sugerat că disputele legate de petrol au fost folosite în „bătălia geopolitică actuală”.

Cert e că joi, compania energetică maghiară MOL a confirmat că a primit din nou petrol la stațiile de pompare Fényeslitke și Budkovce, punând capăt unei întreruperi de aproape trei luni. E drept că, în timp ce majoritatea țărilor UE au renunțat la importurile de petrol rusesc, Ungaria și Slovacia rămân dependente de Moscova pentru necesarul energetic.

Interesele naționale slăbesc deciziile UE

Toată această controversă a scos la iveală, încă o dată, slăbiciunile procesului decizional din cadrul Uniunii Europene. Voturile unanime sunt nu de puține ori blocate de interesele naționale. De exemplu, Belgia, țară care deține majoritatea activelor rusești înghețate, a respins inițial utilizarea acestora drept garanție pentru împrumuturi.

În decembrie 2025, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia au permis blocului european să împrumute fondurile de pe piețele internaționale, cu condiția (una esențială la acel moment) ca cele trei țări să nu participe la schema de garanții. Și totuși, Viktor Orbán a renunțat ulterior la acest acord, provocând și mai multe tensiuni în cadrul blocului comunitar.