Vaccinul împotriva zonei zoster poate îmbunătăți sănătatea creierului la vârstnici

Cercetătorii de la Stanford Medicine au abordat o problemă frecvent întâlnită în studiile anterioare. În general, persoanele care decid să se vaccineze au tendința de a avea obiceiuri de viață mai sănătoase, ceea ce poate influența rezultatele analizelor. Cu toate acestea, introducerea vaccinului împotriva zonei zoster în Țara Galilor, pe 1 septembrie 2013, a creat o oportunitate unică pentru a realiza o comparație validă. Regula a fost ca doar persoanele care împliniseră exact 79 de ani să poată beneficia de vaccin timp de un an, lăsând în afara programului persoanele care împliniseră 80 de ani înainte de începerea campaniei.

Astfel, cercetătorii au analizat datele medicale ale peste 280.000 de adulți cu vârste cuprinse între 71 și 88 de ani, care nu aveau un diagnostic de demență la începutul studiului. Un grup de participanți a avut acces la vaccinul cu virus viu atenuat, în timp ce un alt grup similar nu a fost vaccinat. Această structură a permis o comparație echilibrată între cele două grupuri.

După o perioadă de șapte ani, s-a observat că persoanele vaccinate au avut cu 37% mai puține cazuri de zona zoster. Un aspect crucial al studiului a fost legat de riscul de demență. Până în 2020, aproximativ unul din opt adulți din ambele grupuri, ajunși la vârsta de 86-87 de ani, au fost diagnosticați cu demență. Cu toate acestea, cei care s-au vaccinat au prezentat un risc cu 20% mai mic de a dezvolta această afecțiune comparativ cu cei nevaccinați. Aceasta sugerează o legătură între vaccinarea împotriva zonei zoster și un risc scăzut de demență.

Cercetătorii au verificat dacă factori precum educația, alte vaccinuri, diabetul, bolile de inimă sau cancerul ar fi putut influența rezultatele. Nu au găsit diferențe semnificative care să afecteze concluziile. Singura distincție relevantă a fost numărul mai redus de diagnostice de demență la cei vaccinați. Acest efect protector a fost consistent și în analizele suplimentare.

Beneficiile vaccinării nu s-au limitat doar la prevenirea demenței. Persoanele vaccinate au avut un număr mai mic de diagnostice de deficiențe cognitive ușoare. De asemenea, pentru cei care aveau deja demență, vaccinarea a avut un impact considerabil. Dintre cei 7.049 de vârstnici diagnosticați cu demență la începutul programului, vaccinarea a fost asociată cu o rată mai mică de decese cauzate de demență în următorii nouă ani. Aproape jumătate dintre cei nevaccinați au decedat din cauza acestei afecțiuni, în comparație cu aproximativ 30% dintre cei vaccinați.

Aceste date sugerează că vaccinul nu doar că reduce riscul de apariție a demenței, dar poate încetini și progresia bolii în rândul celor afectați. Diferențele între grupuri au devenit evidente la aproximativ un an și jumătate după vaccinare.

Un alt element important observat de cercetători este că efectul protector împotriva demenței a fost mai pronunțat la femei. Aceasta ar putea fi legată de diferitele răspunsuri imune între sexe sau de modul în care demența se dezvoltă. Femeile au un răspuns imun mai puternic la vaccinuri și, de asemenea, zona zoster apare mai frecvent la ele.

Deși mecanismul prin care infecțiile virale, precum virusul varicelozosterian, ar putea contribui la riscul de demență este încă neclar, teoria devine tot mai populară. Virusul varicelozosterian, responsabil pentru varicelă și zona zoster, rămâne latent în celulele nervoase după infecția din copilărie. Reactivarea acestuia la vârste înaintate ar putea influența sănătatea cognitivă.

Echipa condusă de Dr. Geldsetzer a extins analiza și la alte țări cu programe similare de vaccinare, precum Anglia, Australia, Noua Zeelandă și Canada. Rezultatele au fost similare, ceea ce consolidează concluziile studiului din Țara Galilor.

Este important de menționat că studiul a folosit vechiul vaccin cu virus viu atenuat, nu vaccinul Shingrix, care este bazat pe proteine virale și utilizat pe scară largă. Nu se știe dacă Shingrix are același efect protector asupra riscului de demență sau chiar un efect mai mare.

Deși studiul din Țara Galilor este solid, el arată o asociere, nu o cauzalitate directă. Dr. Geldsetzer a anunțat intenția de a desfășura un studiu clinic randomizat, de amploare, pentru a verifica aceste concluzii. Participanții vor fi împărțiți în două grupuri: unul care va primi vaccinul împotriva zonei zoster și altul care va primi un placebo. Cercetătorii vor monitoriza pe termen lung apariția demenței între cele două grupuri.

Demența afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel global, cu 10 milioane de cazuri noi anual. Identificarea unei metode simple și accesibile de a reduce acest risc, cum ar fi vaccinarea de rutină, ar aduce beneficii semnificative pentru sănătatea publică. Studiul din Țara Galilor reprezintă un pas important în această direcție, iar cercetările viitoare vor fi esențiale pentru confirmarea acestor rezultate.