West Nile s-a extins în 99 de regiuni din 12 țări europene. Ce înseamnă pentru România, cu 34 de cazuri și două decese

Riscul de West Nile crește în Europa. România, pe locul trei ca distribuție geografică a infecțiilor

În România, autoritățile sanitare au consemnat, între 3 iunie și 20 august 2026, un total de 34 de cazuri de infecție și două decese la persoane vârstnice cu comorbidități, conform datelor INSP. Din cele 34 de îmbolnăviri, 26 au fost confirmate și 8 probabile.

La nivel european, Italia a raportat 311 cazuri în 2026, iar Grecia, 157. România se plasează pe locul al treilea nu după numărul total de îmbolnăviri, ci după distribuția geografică a infecțiilor: 14 zone afectate, după Italia și Grecia. În plus, în 21 de regiuni din Europa a apărut pentru prima dată un caz de West Nile în acest sezon.

Cele mai multe cazuri din România au fost în București, urmat de județele Călărași și Giurgiu. Infecții au fost înregistrate în Capitală și în 14 județe: Argeș, Bihor, Botoșani, Călărași, Cluj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Mureș, Satu Mare, Suceava și Vaslui. Cazul din județul Harghita a fost contractat în altă țară.

Boala a afectat mai ales persoanele trecute de 50 de ani. Distribuția pe vârste arată câte 7 cazuri la grupele 50-59 de ani și 70-79 de ani, plus 6 cazuri la persoanele de peste 80 de ani.

Virusul se transmite prin înțepătura de țânțar, iar cele mai multe infecții apar vara și toamna, cu un vârf în august și la început de septembrie. Simptomele pot semăna cu cele ale gripei, însă formele severe pot duce la complicații neurologice precum meningită, encefalită (inflamarea creierului) sau comă.

Nu există vaccin uman aprobat și nici tratament specific pentru West Nile. Îngrijirea este una de susținere, orientată spre controlul simptomelor și al complicațiilor. Ministerul Sănătății activează periodic planuri pentru perioadele caniculare, care favorizează înmulțirea țânțarilor, iar extinderea geografică a virusului se adaugă riscurilor deja monitorizate în sezonul cald.

Datele europene privind extinderea din acest sezon apar potrivit Ziare.com. În paralel, ECDC monitorizează și răspândirea țânțarului tigru asiatic, Aedes albopictus, specie care poate transmite dengue și chikungunya și care este acum stabilită în 16 țări europene, dublu față de acum 12 ani.

Protecția începe în zonele unde țânțarii circulă deja intens

Pentru România, tabloul este concret: Bucureștiul, Călărași și Giurgiu au adunat cele mai multe cazuri, iar sezonul cu cea mai mare circulație rămâne august și începutul lui septembrie. Vigilența trebuie să crească exact în această perioadă, mai ales pentru persoanele vârstnice și pentru cei cu alte boli, categoriile la care s-au înregistrat cele două decese raportate până la 20 august.

Și pentru deplasările în afara țării, harta din 2026 s-a lărgit vizibil. Infecții au fost raportate în Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Țările de Jos, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania, iar cele mai multe cazuri europene sunt în Italia și Grecia.

„Expansiunea transmiterii virusului West Nile, precum și răspândirea speciilor invazive de țânțari, demonstrează de ce Europa trebuie să își consolideze capacitatea de control al țânțarilor. Pentru un control eficient al țânțarilor, avem nevoie de o cooperare strânsă în Europa și de o abordare integrată care să reunească monitorizarea țânțarilor, implicarea comunității și soluții specifice de control al țânțarilor care să țină cont de impactul asupra mediului”, a declarat Céline Gossner, expert ECDC în bolile transmise prin alimente și apă, bolile transmise prin vectori și zoonoze.