Zeci de pui de balenă au ajuns morți pe coasta Argentinei. Cercetătorii investighează o posibilă infecție

„Investigăm moartea puilor de balenă pe baza celor 23 de ani în care am monitorizat aceeași populație. Asta ne permite să spunem că este un eveniment neobișnuit”, a declarat Marcela Uhart, medic veterinar la One Health Institute al University of California, Davis și șefă a Southern Right Whale Health Monitoring Program, care conduce ancheta, potrivit The Independent.

Peninsula este un loc important de reproducere pentru această specie. Balenele se adună în apele adăpostite pentru a naște și a-și alăpta puii.

Cadavrele au fost găsite și în jurul orașului Puerto Madryn, din aceeași provincie, inclusiv lângă faleza centrală, alarmând locuitorii și turiștii. Localnicii au relatat că ar fi vorba despre sute de pui morți. Cercetătorii au refuzat deocamdată să comunice un bilanț, precizând că acesta va deveni clar după încheierea sezonului, spre sfârșitul lunii noiembrie.

Pescărușii provoacă răni prin care ar putea pătrunde bacteriile

De decenii, păsările ciugulesc pielea și grăsimea balenelor atunci când acestea ies la suprafață să respire. Adulții învață să scoată doar capul din apă, păstrându-și spatele scufundat, astfel încât pescărușii să nu îl poată atinge.

Puii nu pot face această manevră și rămân expuși atacurilor. Uhart explică faptul că leziunile astfel produse ar putea permite microorganismelor marine să intre în corp și să provoace infecții.

Echipa condusă de ea, formată din biologi, medici veterinari și rangeri, adică personal care patrulează în zonele naturale, caută cadavre de pe țărm și cu ajutorul bărcilor, avioanelor și dronelor.

Fiecare corp este fotografiat și examinat. Cercetătorii trebuie să recolteze probe de piele și organe înainte ca descompunerea să avanseze, apoi le trimit pentru analize la o școală veterinară din Tandil, un oraș situat mai la nord.

În țesuturi au fost deja detectate bacterii, a precizat Uhart. Cercetătorii le cultivă în laborator pentru a identifica microorganismele și a determina dacă infecția a provocat moartea puilor.

Echipa investighează și posibila influență a încălzirii apei

Dacă analizele confirmă rolul bacteriilor, ancheta va urmări și factorii care le-ar fi făcut atât de periculoase anul acesta. Potrivit lui Uhart, schimbările condițiilor marine, inclusiv creșterea temperaturii apei, posibil legată de schimbările climatice sau de El Niño, ar putea favoriza: „această furtună perfectă în care bacteria este suficient de puternică pentru a învinge imunitatea puilor și a le provoca moartea”.

Pierderile repetate ar putea încetini refacerea populației

Balenele australe au fost vânate până aproape de dispariție în secolele XIX și XX. Populația s-a refăcut treptat după obținerea protecției internaționale în 1935, deși vânătoarea ilegală a continuat până în anii 1970.

Potrivit International Whaling Commission, organismul mondial însărcinat cu reglementarea vânătorii de balene, denumirea engleză „right whales” provine de la vânătorii care considerau aceste animale potrivite pentru vânat: înotau încet, rămâneau aproape de țărm și pluteau după ce erau ucise.

Specia rămâne expusă acelorași amenințări care afectează balenele la nivel mondial:

• Reducerea resurselor de hrană.
• Încurcarea în uneltele de pescuit.
• Deversările de petrol.
• Coliziunile cu nave.

Dacă pierderile de pui se repetă la această scară, refacerea populației ar putea încetini. Prin identificarea cauzei deceselor, cercetătorii speră să găsească modalități de protejare a animalelor.

„Dacă această cauză are legătură cu ceva ce facem noi, oamenii, atunci trebuie să schimbăm acel lucru”, a spus Uhart. „Nu vrem să punem din nou aceste balene în pericol”, a adăugat ea.

Marcela Uhart a mai declarat: „Așadar, în măsura în care putem, vom încerca să identificăm măcar factorii care ar putea declanșa acest eveniment și îl fac atât de amplu”.