Cei 21 de parlamentari rămași neafiliați au devenit miza principală pentru formarea unei noi majorități. După căderea Guvernului Bolojan, partidele mari au început negocierile cu aleșii plecați din SOS și POT pentru a strânge voturile necesare și a evita alegerile anticipate.
Ce spun foștii parlamentari SOS și POT despre vot
Dumitru Coarnă a părăsit partidul Dianei Șoșoacă și acum așteaptă să vadă lista miniștrilor. Fostul deputat SOS susține că un nou scrutin nu rezolvă absolut nimic. „din contră, rămânem în aceeași ecuație politică, doar că se schimbă primele două partide, trece pe locul 1 AUR, pe locul 2 PSD și vom rămâne în același conflict”, a declarat el.
Iar lucrurile depind exclusiv de șeful statului. „Domnul Nicușor Dan de la Paris a spus că nu dizolvă Parlamentul. Și atunci, tema rămâne la pur politică”, a explicat deputatul.
Când vine vorba de votul în plen, Coarnă așteaptă propunerea concretă. „Deocamdată nu avem desemnat niciun premier și nu pot să răspund la o întrebare de tipul ăsta. Când o să văd guvernul, componența Guvernului, atunci o să mă hotărăsc dacă vă voi vota. Eu le iau pas cu pas”, a mai spus Coarnă.
Aleșii veniți din mediul privat nu țin de mandate
Valentina Aldea a intrat în Senat pe listele POT, dar grupul a fost dizolvat. Ea susține varianta unui nou vot național. „Da, voi vota alegeri pentru alegeri anticipate, susțin acest demers”, afirmă senatoarea.
Până la urmă, riscul pierderii mandatului nu o sperie, deși recunoaște problemele economice actuale. „într-o situație economică destul de dificilă în care ne aflăm, nu consider că este benefică soluția alegerilor anticipate. Dar dacă este nevoie, voi susține și voi vota”, a adăugat Aldea, precizând că sprijină „tot ce este în interesul cetățenilor”.
Dumitrița Albu a contribuit la fondarea partidului UNIT după plecarea din POT. Crede că anticipatele nu ajută „pentru că s-ar ajunge tot la aceleași partide”.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul statului? „Dar dacă trebuie să ajungă acolo, nu este nicio problemă, nu ne speriem, acceptăm situația. Trebuie să ne gândim însă la tot mecanismul acestor alegeri, să avem în vedere bugetul alocat pentru aceste alegeri, campanii electorale, sume uriașe ce vor fi decontate din bugetul statului”, explică deputata.
Întrebată dacă riscă să piardă fotoliul de parlamentar, a răspuns ferm. „Absolut. Nu este nicio problemă. Atât eu, cât și colegii mei din UNIT, noi venim din sfera privată, avem joburi. Nu ținem cu dinții de un alt mandat”.
Andrei Csillag, deputat neafiliat din UNIT, împărtășește exact aceeași viziune, după cum reiese dintr-un material publicat recent de Hotnews. Alegerile „sunt binevenite, pe noi nu ne afectează în niciun fel. Noi suntem niște parlamentari tineri veniți din mediul privat, avem joburi, avem la ce să ne întoarcem”.
El recunoaște că șansele la un nou mandat sunt nule. „suntem oameni maturi, nu visăm”, a spus Csillag. Apoi a adăugat o declarație surprinzătoare despre legislație. „Când vine vorba despre alegerile anticipate, nici nu știu dacă România are în Constituție prevăzute niște legi pentru alegerile anticipate”, mai spune el.
Liderii politici calculează riscul instabilității
Au trecut mai bine de două luni de când Guvernul Bolojan a picat la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Acum, PNL și USR spun că acceptă anticipatele, în timp ce social-democrații văd riscuri majore.
Sorin Grindeanu (după discuțiile purtate luni la Palatul Cotroceni) a pus cărțile pe masă. „E un scenariu pe care nu poți să-l excluzi niciodată. E pe masă. E un scenariu care ar arunca într-un soi de instabilitate continuă, să zicem, scena politică și economică”, a declarat liderul PSD.
Dar Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, vede un blocaj matematic. El susține că e greu de crezut că „mulți parlamentari neafiliați, de exemplu, vor vota pentru alegeri anticipate, dacă asta înseamnă pierderea mandatului”.
Președintele Nicușor Dan și-a nuanțat discursul marți. „nu exclud. Nu e ceva ce îmi doresc şi cred că este foarte puţin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică”, a transmis șeful statului la ProTV.
Cum arată procedura legală pentru dizolvare
Constituția este foarte clară la articolul 89. Președintele poate dizolva legislativul doar dacă parlamentarii resping două propuneri de premier în termen de 60 de zile.
Cifrele vorbesc de la sine.
Până acum, o singură nominalizare a picat la vot. Este vorba despre Adrian Veștea, respins pe 23 iunie. Eugen Tomac nu se pune la socoteală, deoarece și-a depus mandatul înainte să ajungă în plen.
Fostul judecător CCR Tudorel Toader a explicat pașii exacți. „Alegerile anticipate pot fi organizate în baza prevederilor Constituției. Avem decizii ale Curții Constituționale, se organizează în trei luni de la declanșarea procedurii de către președinte, după care Parlamentul nou ales va fi convocat în 20 de zile de la data alegerilor”, a precizat acesta.
Pe durata interimatului, puterea aleșilor este tăiată drastic. „Nu poate adopta legi de revizuire a Constituției, nu poate adopta legi organice, nu poate modifica sau abroga legi organice”, a subliniat fostul ministru al Justiției.
