România traversează o perioadă de polarizare extremă, în care milioane de alegători se radicalizează în spatele unor lideri politici. Politologul Dan Mercea arată cum algoritmii platformelor sociale și mișcările anti-sistem au ajuns să redefinească pur și simplu democrația pe care o cunoșteam.
Cum transforma internetul activismul in strada
Dar cum ajung românii să iasă din case pentru un lider politic? Cercetătorul Dan Mercea predă la Universitatea City St. Georges din Londra și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El a analizat exact această trecere din mediul online în stradă, printr-un proiect finanțat prin PNRR numit TakePart.
„Este adevărat, se vorbește despre faptul că procesul democratic se confruntă cu un paradox: în timp ce implicarea civică tradițională scade, stârnind temeri privind o criză democratică, mișcările sociale dinamice sfidează această tendință.”, a explicat profesorul.
Până la urmă, rețelele sociale dictează ritmul.
„Acestea folosesc rețelele sociale pentru a alimenta acțiunea colectivă și schimbarea politică. Proiectul nostru, TakePart, a condus cercetări inovatoare asupra acestor mișcări, explorând modul în care ele transformă interacțiunile online în activism offline în întreaga Europă. Acest proiect ne schimbă în mare măsură înțelegerea participării civice contemporane și a impactului său profund asupra democrației.”, a detaliat Dan Mercea.
Fenomenul Georgescu si electoratul anti-sistem
Societatea fierbe, deși președintele Nicușor Dan a încercat să convingă liderii partidelor să găsească o formulă de compromis pentru criza politică. Călin Georgescu a apărut brusc la alegerile anulate din 2024 și a atras milioane de votanți. La polul opus, Ilie Bolojan conduce alianța USR-PNL cu o mână de fier, iar fanii îi susțin deciziile economice severe. Exact cum face Donald Trump în Statele Unite, liderii români construiesc discursuri în antiteză cu adversarii lor.
Într-un interviu publicat recent de Adevarul, politologul a explicat cum s-au transformat protestele românilor de la mișcarea Roșia Montană și protestele Rezist împotriva PSD și a lui Liviu Dragnea, până la manifestațiile recente.
„La prima vedere, am putea concluziona că avem de-a face cu un electorat de extremă dreaptă, însă în esență anumite valori coincid. Protestele legate de respingerea candidaturii lui Georgescu au fost tot mișcări anti-sistem, în care oamenii cereau ca procesul electoral să nu fie corupt și elitele să nu intervină. Asta este cu atât mai interesant.”, a declarat cercetătorul.
V-ați gândit vreodată de ce prind atât de bine aceste discursuri? Explicația stă în charismă. Fostul premier britanic Keir Starmer a demisionat tocmai pentru că nu putea comunica eficient, în timp ce favoritul pentru preluarea funcției, Andy Burnham, este văzut ca un om extrem de empatic.
„Aș vorbi aici mai mult despre conceptul de charismă a liderului. Prin charismă nu mă refer la cât de expresiv este un candidat, ci la capacitatea unei persoane de a comunica eficient frustrările, nevoile, speranțele și dorințele publicului. În măsura în care un lider reușește acest lucru, oamenii se identifică puternic cu el, iar acest fenomen nu ține strict de spațiul cultural românesc.”, a completat Dan Mercea.
Bani din algoritmi si mitul fermelor de troli
Și totuși, tehnologia joacă rolul decisiv. Platformele au renunțat la visul democratizării informației și au modificat algoritmii pur și simplu pentru a face profit (un model început pe vremea competiției dintre Facebook și MySpace).
„Astăzi suntem deziluzionați deoarece realizăm că interacțiunile noastre online sunt filtrate de algoritmi proiectați să maximizeze veniturile proprietarilor companiilor tech. În modul cel mai simplu spus, acesta este motivul pentru care platformele sociale au evoluat în această direcție.”, a precizat profesorul.
Analiza datelor de pe TikTok a arătat o comunicare extrem de alertă din partea diasporei în cazul lui Călin Georgescu, dar și mult spam comercial urcat pe aceleași hashtag-uri. Iar când vine vorba de influența externă, lucrurile stau puțin diferit. Spațiul public abundă în acuzații despre boți ruși și ferme de troli. Să fim serioși, manipularea există, dar impactul ei real pe votul direct este greu de măsurat cu precizie.
„totusi din punct de vedere științific este extrem de greu, dacă nu imposibil, să demonstrezi o relație directă de cauzalitate; mai exact, să probezi că interacțiunea unui utilizator cu un bot sau un grup de troli i-a schimbat preferințele politice.”, a subliniat expertul.
Datele studiului TakePart arată că, deseori, conturile false interacționează masiv doar între ele, creând o bulă izolată de fluxul utilizatorilor reali. Proiectul de cercetare urmează să publice rezultatele finale pe platforma sa oficială.
