Proiectul de lege inițiat de parlamentarii AUR și susținut de S.O.S România obligă organizațiile neguvernamentale să declare și să publice sursa tuturor veniturilor. Votul a trecut de Senat pe 18 mai cu 75 de voturi pentru, 32 contra și patru abțineri. Dintre voturile favorabile, 33 au venit de la toți senatorii PSD prezenți în sală.
Ce prevede documentul adoptat
În forma actuală, asociațiile vor depune anual la ANAF o declarație cu veniturile și sursele de finanțare din anul anterior, inclusiv datele de identificare ale finanțatorilor.
Dar ce înseamnă asta concret pentru cetățeni?
Pentru persoanele fizice, identificarea devine obligatorie la donații mai mari de 5.000 de lei. Pentru persoanele juridice, regula se aplică indiferent de sumă. Toate aceste declarații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF.
Sancțiunile sunt drastice. Nerespectarea obligațiilor atrage suspendarea automată a activității asociației. Dacă situația nu este remediată într-un an, organizația este dizolvată pur și simplu.
Argumentele inițiatorilor
Cosmina Cerva, senatoare S.O.S. Și co-inițiatoare a proiectului, susține că publicul trebuie să știe cine finanțează aceste entități. Într-un răspuns oferit recent, Hotnews a relatat explicația parlamentarei privind necesitatea transparenței.
„Atunci când vezi că cetățeanul se pricepe la prescripție, grațiere sau amnistie, iese în stradă și vrea să decidă cu privire la politica penală a statului, este normal sa te întrebi ce sau cine îl mână în luptă”, a declarat Cosmina Cerva.
Ea a adăugat tăios: „dacă există cea mai mică suspiciune că el nu este chiar așa privat și ieșirea lui în stradă este finanțată de terți cu interese, transparența finanțării lămurește tot”.
„Nu este nimic rău în a arăta cine donează pentru influențarea politicilor penale. Așa aflăm ce «profesori» de drept bogați avem”, a subliniat senatoarea.
Tot ea a oferit exemplul asociațiilor implicate în tema justiției. „Este greu de crezut că un ONG care face presiuni pe instituțiile competente să selecteze un procuror general este finanțat de Ion și Maria care au înțeles pe deplin cu ce scop au donat”, a precizat Cerva.
Reactia USR și a societății civile
Numai că tabăra adversă vede lucrurile complet diferit.
Senatorul USR Cristian Ghinea acuză PSD și AUR că importă modele autoritare.
„Este o isterie împotriva ONG-urilor. Ce zic ei cu transparența este bullshit. De fapt, se creează cadrul legal pentru intimidarea oamenilor care susțin ONG-uri. Cele mai multe ONG-uri se ocupă de copii săraci, de femei traficate”, a declarat Cristian Ghinea.
Politicianul a descris atmosfera de la votul din Senat (desfășurat pe 18 mai) precizând că „a fost o isterie”.
„Ăsta este un proiect bazat pe ură”, a punctat el.
Ghinea a criticat dur votul social-democraților. „În România poți să te îmbogățești brusc fără nicio problemă, dar de la copiii amărâți vrem transparență. Asta e bullshit cap-coadă. Eu nu accept să mergem pe fenta cu transparența. Brusc le-a cășunat la PSD-iști pe transparență. Să facă transparența declarațiilor de avere”, a spus senatorul USR.
El a concluzionat direct: „Se visează Putin și încep prin a crea o bâtă legală pentru ONG-uri. Nu e nimic original aici. Toți ăștia gândesc la fel. Mintea lor de fasciști creează aceleași mecanisme. Nu e nimic original, totul e importat de la Putin”.
Controlul statului și riscul listelor publice
Reprezentanții asociațiilor spun că statul are deja toate pârghiile de control fiscal prin sistemul SAF-T, implementat în urmă cu câțiva ani, care trimite online datele financiar-contabile.
Simona Constantinescu, directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), a explicat situația la zi.
„În orice moment statul român vede, dacă dorește, ce se întâmplă în contabilitatea mea. Transparența nu există, ea hiper există”, a declarat Simona Constantinescu.
Până la urmă, organizațiile depun situații financiare la fel ca orice firmă.
„Sancțiunea pe care o impune această lege este de o severitate extraordinară”, a atras ea atenția.
„Legiuitorul român în expunerea de motive amestecă complet lucrurile”, a continuat reprezentanta FDSC.
Ea a lansat și un mesaj către autorități: „Dragi instituții publice, câte ONG-uri din România nu-și depun situațiile financiare anuale? Câte ONG-uri din România ați descoperit voi până acum că fac evaziune?”.
„Nu să pedepsesc toată clasa pentru că un elev, într-o zi, a uitat să-și facă temele”, a adăugat Constantinescu.
Iar publicarea numelor pe site-ul ANAF aduce alte pericole. „Este o listă care, din anumite perspective, poate să se transforme într-o listă a rușinii, să se transforme într-o țintă”, a avertizat ea.
APADOR-CH a semnalat printr-un comunicat de presă un dublu standard clar . Partidele politice primesc doar amendă contravențională pentru nedeclararea finanțatorilor, în timp ce asociațiile riscă desființarea. „Transparența nu poate fi cerută selectiv, doar celor care critică puterea”, a transmis organizația.
Precedentele din alte țări
Inițiative similare au picat deja testul instanțelor. În Ungaria, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că o lege asemănătoare încalcă legislația europeană prin sancțiuni disproporționate.
Și în Slovacia s-a întâmplat la fel. Curtea Constituțională a hotărât la finalul anului 2025 că obligarea asociațiilor să publice donatorii este incompatibilă cu Constituția și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La rândul ei, Rusia a început în 2012 cu legislația privind „agenții străini” aplicată ONG-urilor, extinzând-o ulterior către jurnaliști și persoane fizice.
Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
