Europa se confruntă simultan cu revizuiri economice negative și cu implementarea unor reguli stricte la granițe. Șefa Fondului Monetar Internațional avertizează că inflația va crește din nou în zona euro, chiar în ziua în care noul pachet legislativ privind azilul și migrația devine oficial aplicabil în toate statele membre.
Avertismentul FMI pentru economia europeana
Efectele economice ale războiului din Iran lovesc direct în prognozele de la Bruxelles. Kristalina Georgieva, șefa FMI, a explicat că Uniunea Europeană are în față un act de echilibru dificil pe fondul noilor tensiuni globale.
„Din păcate, condițiile s-au înrăutățit de când am publicat o proiecție pentru creșterea europeană și inflație în aprilie”, a declarat Georgieva. „Acum este și mai rău, așa că ne retrogradăm proiecțiile pentru zona euro și ne creștem din nou proiecțiile privind inflația.”
Iar când inflația lovește țările din zona euro, prețurile produselor de import pe care le cumpărăm zilnic din supermarketurile românești cresc automat, punând o presiune directă pe bugetele familiilor de la noi. Pentru a contracara aceste efecte, șefa FMI a cerut ca noul buget al UE să aibă „puterea de a ridica productivitatea și creșterea în Europa”, precizând clar că acest lucru înseamnă „finanțând împreună acolo unde împreună Europa poate fi mai de impact”.
Reguli noi pentru migranti si reactia Vaticanului
Pe plan intern, blocul comunitar schimbă radical modul în care gestionează frontierele. Noul Pact privind Migrația și Azilul a intrat astăzi în vigoare. Documentul prevede proceduri accelerate de azil, mutarea poverii de pe statele din sud și urgentarea repatrierii celor care nu au drept legal de ședere. Una dintre cele mai dezbătute măsuri permite țărilor UE să înființeze centre de returnare în afara teritoriului european.
Așa cum subliniază Euronews într-o analiză a noului cadru legislativ, mecanismul de solidaritate voluntară va genera doar 9.000 de relocări. Cifra este mult sub ținta minimă asumată de 30.000 de persoane.
Papa Leon XIV a criticat voalat această schimbare de retorică politică în timpul vizitei sale de joi din Insulele Canare din Spania. Suveranul pontif a transmis că istoria îi va condamna pe liderii care ignoră decesele migranților. „Demnitatea umană nu are pașaport și nu își pierde valoarea la trecerea unei frontiere”, a spus Papa.
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a reacționat imediat la aceste declarații. „Am avut șansa să mă întâlnesc personal cu Papa acum câteva luni și am purtat o conversație cu el exact pe acest subiect”, a declarat oficialul european.
„Și da, fireste demnitatea umană, dreptul internațional, toate acestea sunt în centrul reformelor (UE)”, a adăugat Brunner. „Avem o responsabilitate, si ca Uniune Europeană, să protejăm acei oameni a căror viață este amenințată în țările lor de origine, și asta încercăm să facem.”
Taieri de 32 de miliarde de euro din bugetul UE
Dincolo de granițe, banii europeni provoacă tensiuni majore între capitale. Președinția cipriotă a prezentat oficial propunerea de buget revizuit (un document tehnic cunoscut sub numele de nego-box) care include o tăiere de 2%, echivalentul a 32,8 miliarde de euro.
Nimeni nu este mulțumit.
Olanda și Suedia au respins imediat propunerea. Ministrul olandez al finanțelor a fost categoric, spunând că documentul „este inabordabil, dezechilibrat și cu un accent greșit”. În același timp, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a denunțat reducerile acordate națiunilor bogate.
Cine pierde până la urmă acești bani? Tăierile afectează direct fondurile de coeziune și pe cele agricole, exact liniile de finanțare pe care se bazează masiv statele din est. Marilena Raouna, ministrul adjunct cipriot pentru afaceri europene, a apărat compromisul propus. „Asta a fost o certitudine de la bun început”, a explicat Raouna jurnaliștilor. „Și totuși, cu toții suntem de acord că acest buget trebuie să permită Uniunii să își îndeplinească prioritățile strategice.”
Unda verde pentru Ucraina si tensiuni in diplomatie
Dar să fim serioși, negocierile abia încep. Pe agenda externă, ambasadorii UE au programată vineri la ora 18:00 o ședință decisivă pentru a deschide primul cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. După ce Ungaria și-a ridicat dreptul de veto săptămâna trecută, procesul vine la pachet cu o foaie de parcurs pentru statul de drept și un plan de acțiune privind drepturile minorităților.
În paralel, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, își apără propriul departament în fața țărilor care cer reformarea Serviciului European de Acțiune Externă. Într-un e-mail intern, Kallas a transmis clar poziția sa.
„Relația dintre SEAE, Comisie și statele membre a fost discutată încă de la înființarea serviciului. Având în vedere provocările geopolitice fără precedent cu care ne confruntăm, este absolut firesc ca aceste discuții să atragă o atenție reînnoită și să capete o intensitate mai mare”, a scris Kallas.
Ambasadorii europeni se vor reuni din nou duminică pentru a relua prima dezbatere oficială pe marginea tăierilor din bugetul multianual propus de Cipru.
