Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședintă a Comisiei Europene, a nominalizat 33 de ambasadori ai UE și 7 adjuncți ai șefilor de delegație. Pe această listă oficială nu se regăsește nici măcar un diplomat român.
Cele 145 de delegații de la Bruxelles reprezintă imaginea comunității europene în lume, având un rol strategic în politica externă și de securitate. Absența Bucureștiului din acest prim eșalon diplomatic indică o pierdere masivă de influență.
Politica struțului la Bruxelles
Ultima dată când un român a primit o astfel de funcție a fost tocmai în 2024. Atunci, Josep Borrell a numit-o pe Denisa Elena Ionete ambasador în Djibouti.
Dar de ce am ajuns în această situație? Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, explică eșecul prin lipsa de reacție a autorităților noastre. România s-a obișnuit cu o atitudine de retragere, evitând să contribuie cu idei sau soluții reale la nivel european.
„Hai să spunem lucrurilor pe nume. Am fost cuminți, ne-am mulțumit, de exemplu, cu alocările financiare, dar nici pe acestea nu am reușit să le absorbim. Discuția noastră se referă, fireste și la cadrul financiar multianual, iar exemplul pe care l-am menționat este clar . România trebuie să vină cu propuneri și în ceea ce privește politica de apărare și consolidarea acestei granițe externe. Nu doar să așteptăm absorbții din programul SAFE, pentru ca apoi să ne trezim că ne vin capabilitățile militare peste un an sau doi”, a declarat Gabriela Ciot.
Izolarea regională și confuzia politicienilor
V-ați întrebat de ce suntem ocoliți la masa deciziilor mari care vizează direct regiunea noastră?
Un exemplu recent vine de la președintele Finlandei, Alexander Stubb. Acesta a cerut public ca Bruxelles-ul să consulte statele vecine Ucrainei înainte de orice negociere decisivă cu Rusia. Șeful statului finlandez a enumerat țările din regiune, însă a omis exact România, deși avem cea mai lungă graniță cu Ucraina și am oferit un sprijin masiv Kievului.
Să fim serioși, nu există nicio conspirație la mijloc. Într-o analiză amplă publicată recent de Adevarul, experta demontează discursurile suveraniste și arată că toleranța Comisiei Europene față de derapajele economice ale guvernelor românești dovedește lipsa oricărei ostilități. Problema reală este la București, unde clasa politică (inclusiv la ultimul Consiliu European) a demonstrat doar letargie.
Iar confuzia decidenților noștri atinge cote alarmante când vine vorba de termeni de bază.
„Reziliența nu înseamnă rezistență, așa cum am auzit unii politicieni vorbind, se pare că ei nu pricep nici măcar abecedarul acestor termeni. Reziliența înseamnă, până la urmă, o mobilizare a resurselor umane, politice și economice pentru a spori capacitatea de a absorbi aceste șocuri și de a le depăși. La asta se referă”, a explicat fostul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe.
Soluții ratate pentru antreprenori și piața unică
Dincolo de cifre și funcții pierdute, diplomația românească funcționează cu bugete insuficiente la Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile europene s-au mutat masiv spre Apărare și Digitalizare, în timp ce reprezentanța României cere instrucțiuni doar pentru fonduri de coeziune și subvenții agricole.
Oportunitățile de extindere a Uniunii, mai ales în contextul Republicii Moldova, ar putea fi o trambulină pentru influența României.
„Bunăoară, România ar putea să dovedească o capacitate de inovare și o viziune asupra modului în care piața unică să poată absorbi acești noi membri, astfel încât să nu fie afectată, ci, dimpotrivă, să sporească integrarea europeană. Piața unică este unul dintre produsele extraordinare pe care Uniunea Europeană le-a creat, un model preluat și dezvoltat cu succes și în alte părți ale lumii”, a subliniat profesorul universitar.
Numai că lipsa de viziune lovește direct în economia internă.
„La nivelul României vorbim tot timpul despre reforme, dar nu am auzit despre niciun plan de redresare a industriei românești sau de sprijinire a antreprenorilor români care își desfășoară activitatea în acest domeniu, deși există instrumente pe care Uniunea Europeană le oferă în acest sens. Noi nu știm sau nu vrem, în orice caz pare că nu suntem capabili să profităm sau nu este o prioritate pentru noi să beneficiem de acest sprijin. Apoi, la nivel național trebuie gândită o reducere a birocrației și un sprijin real pentru cetățeni și pentru antreprenorii români, nu doar o creștere de taxe. Și, fireste ar mai trebui ca românii, ca orice cetățeni europeni, să privească o asemenea perspectivă și prin prisma unui buget federal autentic, deoarece este dificil să ne imaginăm o putere geopolitică fără o capacitate fiscală proprie. Și aici ajungem la ceea ce eu consider necesitatea federalizării negociate a Uniunii Europene. Și România trebuie să susțină și să se implice în sprijinul acestei idei”, a completat Gabriela Ciot.
Oportunitatea frontierei de est
Extinderea blocului comunitar va schimba radical harta la granița estică a României.
„Odată cu extinderea Uniunii Europene, România va avea alte state membre la granița ei de est, dar trebuie să utilizeze această fereastră de oportunitate pentru a-și maximiza propria viziune asupra consolidării frontierelor externe. Avem suficiente motive pentru a propune un astfel de proiect și pentru a accesa bani din bugetul european și pe alte domenii de politică, nu doar pe politica de coeziune și politica agricolă comună, cum a fost până acum”, a declarat experta în negocieri europene.
Bucureștiul ar trebui să transforme securizarea frontierei într-un proiect continental major. „România trebuie să își gândească singură acest loc și să demonstreze că înțelege și contribuie la accelerarea integrării europene a statelor din exterior, dar și la propria integrare, care ar trebui să fie mult mai profundă. Această dimensiune esențială de apărare ar trebui utilizată inteligent, iar această uniune federală ar trebui să dezvolte treptat o veritabilă Uniune Europeană a Apărării”, a concluzionat fostul candidat pentru funcția de comisar european.
Până la o eventuală schimbare de strategie la nivel guvernamental, diplomația românească rămâne nereprezentată în noul val de numiri decise de Kaja Kallas pentru cele 145 de delegații externe ale Bruxelles-ului.
