Cancelarul german Friedrich Merz a propus miercuri, la Berlin, ca statele membre NATO să adopte un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina la viitorul summit de la Ankara. Decizia vine după o reuniune la nivel înalt cu principalii lideri europeni, menită să transmită un mesaj de forță către Moscova pe fondul evoluțiilor de pe front.
Planul financiar propus la Berlin
La discuțiile din capitala Germaniei au participat greii Europei. Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, șefa guvernului italian Giorgia Meloni și premierul polonez Donald Tusk au stat la aceeași masă cu Merz pentru a pune la punct strategia alianței.
„Vrem să transmitem la Ankara un semnal clar de sprijin pentru Ucraina. Guvernul propune ca, în calitate de aliați europeni ai NATO, să oferim Kievului un angajament ferm de finanțare”, a declarat Friedrich Merz.
Cancelarul a explicat că o astfel de decizie ar arăta că Ucraina rămâne puternică, iar sprijinul european nu scade absolut deloc. Mai mult, după summitul G7 de la Evian, Merz a observat o „unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Rusiei că a venit momentul începerii negocierilor de pace.
Presiune pe economia rusă
Președintele francez a confirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat vizibil, inclusiv privind disponibilitatea Washingtonului de a pune presiune pe Rusia. Pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun.
Cum a relatat Adevarul într-o analiză recentă a evenimentului, Statele Unite susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale.
„Cred că ceva foarte important care s-a întâmplat în ultimele zile este clarificarea poziției noastre comune”, a declarat Macron.
Dar ce înseamnă asta concret pentru flancul estic? Când marile puteri decid la Berlin sau Paris să întărească sprijinul militar și financiar, România simte direct efectul prin consolidarea bazelor NATO de pe teritoriul național și securizarea granițelor din imediata proximitate a războiului.
Miza este uriașă.
Până la urmă, vulnerabilitatea Moscovei devine tot mai evidentă. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat fix acest aspect legat de dificultățile economice și evoluțiile de pe front. „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei”, a afirmat oficialul de la Londra, adăugând că subiectul va fi prioritar la summitul NATO.
Mesajul de unitate trimis de la Varșovia și Roma
Și Giorgia Meloni a reafirmat susținerea Italiei pentru o „pace justă și durabilă”. Șefa guvernului de la Roma a atras atenția că acest obiectiv nu poate fi atins fără garanții de securitate credibile pentru Kiev și fără continuarea sprijinului occidental.
Donald Tusk a pus accentul pe menținerea frontului comun înainte de summitul din iulie. „Vrem să păstrăm unitatea ca Europa şi în calitate de comunitate transatlantică. Aceasta este foarte important înainte de summitul NATO de la Ankara”, a declarat premierul polonez.
Să fim serioși, negocierile din spatele ușilor închise (mai ales cele privind bugetele militare comune) sunt mereu complicate și necesită compromisuri uriașe între statele membre.
Iar calendarul diplomatic rămâne extrem de încărcat în perioada imediat următoare. Polonia găzduiește chiar în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, în timp ce reuniunea Coaliției Voluntarilor pentru sprijinirea Kievului este programată pe 13 iulie la Paris.
