România se bazează și în 2026 pe importul masiv de forță de muncă. Statul a aprobat un contingent uriaș de 90.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, pe fondul unui deficit cronic de personal în sectoare esențiale precum construcțiile, producția, transporturile și retailul.
De ce aleg asiaticii piata muncii de la noi
Cifrele vorbesc de la sine.
Diferențele salariale explică de ce angajații din Asia traversează globul pentru un loc de muncă în țara noastră. În România, salariul minim net se ridică la aproximativ 575 de euro, în timp ce salariul mediu net sare de pragul de 1.000 de euro lunar. Iar în țările lor de origine, situația arată complet diferit.
În Nepal, de exemplu, salariul minim este estimat la doar 110-120 de euro, iar cel mediu variază între 220 și 290 de euro. În Sri Lanka, un angajat primește un salariu minim de 80-90 de euro și un salariu mediu între 280 și 380 de euro. Și în India nivelul este similar, cu un minim de 100-150 de euro și o medie de 320-430 de euro. Practic, veniturile oferite pe piața românească sunt de două până la patru ori mai mari.
Conform ofertelor din piață, lucrătorii necalificați și operatorii străini primesc în România între 2.700 și 3.500 de lei net. În construcții și producție, lefurile ajung la 4.500-5.000 de lei net. Dar adevărații câștigători sunt șoferii profesioniști, care pot depăși 5.000-10.000 de lei net pe lună, sumă ce include experiența și diurna.
Cazare gratuita si noile reguli impuse de Guvern
Dincolo de salariul propriu-zis, pachetele de relocare sunt extrem de atractive. Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, aflăm că firmele românești suportă adesea cheltuieli majore pentru a-și păstra angajații asiatici.
Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, a explicat exact cum funcționează sistemul: „În cazul lucrătorilor străini, legislația românească nu impune în mod general angajatorului obligația de a asigura gratuit atât cazarea, cât și masa. Aceste beneficii sunt stabilite prin contractul de muncă, oferta de angajare sau politicile interne ale companiei. În practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților. În sectorul transportului de mărfuri, pentru șoferii de camion recrutați din afara UE, angajatorii asigură frecvent cazarea în perioadele petrecute în România și acordă tichete de masă sau diurnă, după caz, conform prevederilor legale și politicilor companiei. Aceste beneficii se adaugă salariului și sunt menite să acopere cheltuielile generate de activitatea desfășurată în afara domiciliului”.
Numai că Guvernul a schimbat recent regulile jocului prin OUG 32/2026. Noua legislație impune existența unei liste oficiale a ocupațiilor deficitare și obligă angajatorii să se înregistreze într-o platformă națională unică. Contractele trebuie traduse într-o limbă înțeleasă de muncitor, iar salariile se vor plăti exclusiv prin cont bancar pentru trasabilitate totală.
Același Cosmin Șerban a punctat impactul noilor măsuri: „Deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal. OUG 32/2026 aduce reguli noi și mai mult control în recrutarea internațională, dar reconfirmă o realitate clară a pieței muncii: România continuă să depindă de forța de muncă externă, în special din țări precum India, Nepal, Sri Lanka. Noua legislație obligă companiile să gestioneze recrutarea internațională într-un mod mai structurat, mai predictibil și mai profesionist”.
Deficit de 70.000 de soferi de camion. Solutia vine din Filipine
V-ați întrebat vreodată de ce vedem tot mai mulți străini la volanul TIR-urilor de pe șoselele noastre? Răspunsul stă într-o criză fără precedent. România are un deficit de aproximativ 70.000 de șoferi profesioniști de camion. Dacă adăugăm toate categoriile auto, lipsa ajunge la o cifră uriașă: 150.000 de persoane.
Până la urmă, patronii români sunt forțați să aducă oameni de la mii de kilometri distanță. Agenția Work from Asia estimează că aproximativ 600 de șoferi filipinezi urmează să ajungă în România. Costurile aducerii lor (un proces care durează, în medie, între șase și șapte luni de la identificarea candidatului) pică în sarcina firmelor: între 1.500 și 3.500 de euro per candidat. Pentru cei 600 de șoferi, nota de plată totală se ridică la 2,1 milioane de euro.
Yosef Gavriel Peisakh, directorul general al agenției, a detaliat de ce sunt preferați acești candidați: „Filipinezii vin cu ceva ce este greu de găsit în piața actuală: experiență internațională reală, disciplină și disponibilitate pentru muncă pe termen lung”.
Dacă în anul 2024 erau estimate în jur de 3.000 de recrutări de șoferi filipinezi pe piața românească, previziunile pentru 2026 indică o creștere continuă a acestui număr, direct proporțională cu adâncirea deficitului de personal din transporturi.
