Acțiunile Shell cresc cu 5 procente și influențează prețul benzinei din România

Fitilul aprins în Strâmtoarea Ormuz

Panica investitorilor are o sursă geografică precisă: Strâmtoarea Ormuz. Pe aici trece aproximativ o cincime din toată producția mondială de petrol, iar temerile că Iranul și aliații săi ar putea viza tancurile petroliere care tranzitează zona au fost suficiente pentru a arunca în aer prețul țițeiului. Informațiile publicate de platformele financiare internaționale arată o creștere extinsă a cotațiilor petrolului, alimentată direct de riscurile unui blocaj în regiune. Orice perturbare a acestui flux vital de țiței are un efect de domino la nivel global, iar bursele reacționează primele.

Nu doar Shell a beneficiat de acest val de panică. Acțiunile rivalului BP au înregistrat o creștere similară, de 5%, confirmând că investitorii mizează pe profituri mai mari pentru companiile petroliere într-un context de prețuri ridicate la materia primă. Analiștii financiari, precum Harvey Jones de la The Motley Fool, subliniază că direcția pe termen scurt a acestor companii va fi modelată aproape exclusiv de geopolitică. Riscul tocmai s-a intensificat, iar piețele au luat foc.

Amintiri din criza anului 2022

Situația de acum aduce aminte de șocul energetic din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a forțat Europa să caute disperată surse alternative de energie. Atunci, acțiunile BP și Shell au atins niveluri record, iar prețurile la pompă au explodat în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România. O mare parte din performanța mai slabă a sectorului energetic din ultimii ani a reprezentat, de fapt, o corecție după acel șoc major.

Totuși, contextul pe termen lung arată o imagine solidă pentru giganții petrolieri. În ultimii cinci ani, acțiunile Shell au crescut cu un impresionant 112%, iar cele ale BP cu 65%, fără a lua în calcul dividendele plătite acționarilor. Chiar și înaintea acestui nou episod de tensiune, Shell demonstrase o sănătate financiară robustă. La începutul lunii februarie 2026, deși a ratat țintele de profit, compania a generat un flux de numerar puternic, a anunțat un nou program de răscumpărare de acțiuni în valoare de 3,5 miliarde de dolari și a majorat dividendul cu 4%.

De la bursa din Londra la pompa din București

Cum ajunge o creștere de 5% a acțiunilor Shell să scumpească benzina în România? Mecanismul este direct, dar cu o mică întârziere. Prețul de la pompă nu reflectă cotația petrolului de ieri, ci costul de achiziție al țițeiului din care a fost rafinat carburantul vândut acum. Stocurile actuale din benzinării au fost produse din petrol cumpărat la prețurile de acum câteva săptămâni. Pe măsură ce aceste stocuri se epuizează, companiile vor trebui să rafineze țiței cumpărat la noile prețuri, mult mai mari, dictate de criza din Ormuz.

Această transmitere a șocului durează, de regulă, între una și trei săptămâni. Așa că șoferii nu vor vedea o scumpire bruscă mâine dimineață, dar o creștere a prețurilor este aproape o certitudine pentru săptămâna viitoare și cea care îi urmează. La prețul barilului de țiței se adaugă costurile de rafinare, transport, taxele specifice (acciză și TVA) și marja de profit a companiei. Componenta care a explodat acum este chiar prima și cea mai importantă: costul materiei prime.

Deși unii analiști avertizează că așteptările privind o explozie masivă a prețurilor ar putea fi exagerate, amintind că piețele au avut tendința recentă de a ignora „discursurile belicoase”, riscul unui conflict real este suficient pentru a menține prețurile la un nivel ridicat. Pentru șoferul român, întrebarea nu este dacă benzina se va scumpi, ci cu cât. O creștere de 50 de bani pe litru, de exemplu, ar adăuga 25 de lei la costul unui plin standard de 50 de litri. Iar dacă tensiunile escaladează, scumpirea ar putea fi și mai accentuată.