Trei primării și Consiliul Județean Ilfov își unesc forțele pentru construirea unui pasaj în zona barierei Petricani, un punct nevralgic al traficului din nord-estul Bucureștiului. Proiectul, menit să fluidizeze circulația, va fi supus votului Consiliului General al Municipiului București în ședința de joi, 30 aprilie.
Un proiect ambițios pentru mobilitate urbană
Inițiativa propune construirea unui pasaj, fie el subteran sau suprateran, peste calea ferată din zona barierei Petricani, o soluție așteptată de zeci de mii de șoferi. V-ați gândit vreodată cât timp se pierde la o singură trecere la nivel cu calea ferată? Proiectul face parte dintr-un plan mult mai amplu, denumit „Nod Petricani – Închidere Inel Median”, și se corelează direct cu extinderea serviciilor de transport feroviar urban pe semi-inelul de nord al Capitalei. se dorește o modernizare completă a traficului din zonele adiacente străzii Petricani și șoselei București Nord, dar și a rețelei rutiere din apropierea magistralei feroviare București-Constanța.
Documentația oficială promite beneficii clare pentru locuitori.
„Construirea pasajului va contribui la reducerea timpilor de deplasare și la îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii din zonă”, se arată în textul proiectului. Mai mult, investiția nu este una singulară, ci se integrează într-o viziune mai largă care include extinderea rețelei de metrou, dezvoltarea de noi linii de tramvai și crearea unor parcări de tip Park & Ride pentru a încuraja transportul alternativ.
Cum se împart responsabilitățile între cele patru administrații
Dar cum se va derula, concret, acest parteneriat? Rolul de lider al asocierii va fi preluat de Sectorul 2. Administrația va coordona implementarea proiectului în toate etapele sale, de la gestionarea achizițiilor pentru studiul de fezabilitate și proiectare, până la execuția propriu-zisă. Tot Sectorul 2 va centraliza documentațiile necesare și va reprezenta parteneriatul în relațiile cu instituțiile statului, finanțatorii și contractorii.
Și tot administrația locală va acoperi costurile pentru studiul de fezabilitate, va contribui la finanțarea execuției și va gestiona procedurile de expropriere pe raza sa administrativă.
Ceilalți trei parteneri – Municipiul București, Consiliul Județean Ilfov și Orașul Voluntari – vor avea un rol de sprijin activ. Aceștia vor desemna reprezentanți în echipele de lucru, vor facilita obținerea avizelor necesare (un proces adesea birocratic și anevoios) și vor contribui la identificarea surselor de finanțare. E drept că fiecare entitate va acoperi, după caz, costurile de execuție sau expropriere pentru terenurile care se află pe propriul teritoriu administrativ.
Beneficii pentru locuitori și angajamente europene
Dincolo de detaliile tehnice, impactul real este cel care contează pentru cetățenii blocați zilnic în trafic. Inițiatorii proiectului subliniază că pasajul va avea un efect vizibil asupra aglomerației din zona de nord-est a Capitalei, contribuind la creșterea siguranței rutiere. Iar investiția se aliniază și obiectivelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, sprijinind dezvoltarea orașelor inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030.
„Este o investiție care va îmbunătăți infrastructura urbană, facilitând accesul la transportul public și promovând mobilitatea sustenabilă”, se mai arată în documentație.
Numai că realitatea din teren este dură. Un studiu recent realizat de Institutul pentru orașe vizionare confirmă ceea ce știe orice șofer: București este cel mai aglomerat oraș din România, urmat îndeaproape de Cluj. La polul opus, cu un trafic mult mai relaxat, se află orașe precum Giurgiu și Călărași.
