O epidemie tăcută de boli cronice riscă să copleșească sistemele de sănătate din Europa, iar experții avertizează că abordarea medicală actuală este fundamental greșită. Cancerele, bolile cardiovasculare, diabetul și afecțiunile respiratorii provoacă astăzi majoritatea deceselor, însă decidenții politici ignoră cauzele reale din mediul înconjurător.
Ce este expozomul și de ce ne îmbolnăvim
Conceptul central care lipsește din politicile de sănătate poartă numele de expozom. Mai exact, acesta reprezintă suma tuturor factorilor la care o persoană este expusă de-a lungul întregii vieți, de la poluarea aerului și chimicale, până la dietă, stres social și procese biologice interne. Ideea a fost propusă pentru prima dată în 2005 de Christopher Wild, fostul șef al Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului.
La prima vedere, pare o teorie abstractă.
Însă Christophe Clergeau, europarlamentar francez de centru-stânga, a lansat un semnal de alarmă clar la o recentă întâlnire a oamenilor de știință din Barcelona. „Este cu adevărat timpul să acționăm, deoarece o epidemie este în creștere, o epidemie de boli netransmisibile. Nu este percepută de decidenții politici ca o epidemie, dar este, și va avea efecte uriașe asupra Europei”, a declarat acesta.
Într-o analiză detaliată publicată de Euractiv, se arată că știința care măsoară expozomul a devenit unul dintre domeniile cu cea mai rapidă creștere, datorită avansului tehnologic în zona de senzori și big data. Roel Vermeulen, profesor de Epidemiologie a Mediului și Știința Expozomului la Universitatea din Utrecht, a confirmat această tendință. „Comunitatea Expozomului capătă din ce în ce mai mult avânt. Problemele nu vor fi rezolvate de o singură disciplină sau de o singură zonă geografică; trebuie să ne unim pentru a ne gândi la aceste probleme societale mai mari pe care le avem în prezent”, a explicat profesorul.
Banii europeni și impactul direct asupra României
Dar ca să previi, ai nevoie de bani. Alex Mulet Indrayanti, din cadrul departamentului de cercetare și inovare al Comisiei Europene, a explicat că fondurile sunt limitate, iar prioritățile trebuie alese cu grijă. „În acest moment, autobuzul politic [pe care ar trebui să vă urcați] este One Health, care va deveni subiectul în ceea ce privește cercetarea și politica de sănătate în următorul deceniu”, a precizat oficialul european.
Iar această schimbare de direcție la Bruxelles se va resimți rapid și în spitalele din România. Când Uniunea Europeană decide să direcționeze fondurile de cercetare către prevenția bolilor cronice provocate de mediu, Ministerul Sănătății de la București va trebui să își adapteze strategiile de finanțare pentru a accesa acești bani, schimbând modul în care sunt tratați pacienții români cu afecțiuni respiratorii sau cardiace.
Oficialul Comisiei a subliniat și legătura cu încălzirea globală. „Criza climatică amplifică expunerile care există deja. Adaptarea singură nu va fi suficientă pe termen lung. Există riscuri care vor apărea în viitor și nu știm care sunt acestea”, a avertizat Mulet Indrayanti. În prezent, programul Orizont Europa (2026-2027) și Strategia pentru Științele Vieții dispun de fonduri de 170 de milioane de euro.
Europarlamentarul Clergeau cere însă ca finanțarea să fie inclusă masiv în bugetul UE pentru perioada 2028-2034. „Bolile netransmisibile au un efect uriaș asupra competitivității europene, cum ar fi disponibilitatea forței de muncă și costurile directe pentru Europa în ansamblu. Și are un efect uriaș asupra sustenabilității sistemelor de asistență medicală. În ultimii zece ani, suma de bani cheltuită de statele europene pentru a proteja oamenii de boli a crescut cu 50% pe an, din cauza îmbătrânirii, dar și din cauza creșterii bolilor netransmisibile”, a detaliat Clergeau.
Partajarea datelor medicale și obstacolele birocratice
Și totuși, cum se pot schimba lucrurile pe bune?
Europarlamentarul francez a recunoscut că abordarea este nouă pentru mulți politicieni. „Comunitatea Expozomului este un aport puternic pentru a descrie și explica ce se întâmplă, dar și pentru a aborda această nouă epidemie și pentru a încerca să stabilim noi soluții. În urmă cu un an și jumătate, nici măcar nu cunoșteam cuvântul Expozom. În comunitatea științifică, cu toții cunoașteți cuvântul, dar în Bruxelles încă sunt mulți oameni care nu îl cunosc. Ei nu înțeleg cum abordarea voastră holistică schimbă jocul și cum luarea în considerare a efectului de cocktail poate duce la o abordare total diferită a politicilor de asistență medicală. Voi sunteți cei pe care trebuie să mă bazez dacă vreau să realizez ceva cu colegii mei din Parlamentul European”, le-a transmis el cercetătorilor.
Pentru a înțelege cum ne îmbolnăvește mediul, e nevoie de acces la dosarele pacienților. Tomislav Sokol, europarlamentar croat de centru-dreapta, lucrează la noul Regulament privind Spațiul European al Datelor de Sănătate. „Seturile de date de sănătate care în prezent sunt neutilizate în multe cazuri în instituții de sănătate, spitale, facilități de cercetare, universități etc., vor fi categorisite și sistematizate, făcute disponibile publicului, astfel încât oricine are nevoie de ele pentru cercetare să le poată accesa”, a explicat Sokol.
Damien Weidert, reprezentantul companiei de asigurări Macif Santé Prévoyance, a susținut această direcție. „O bază de date europeană a expozomului este atât de importantă. Poate sprijini cercetarea și inovația, permițând în același timp îmbunătățiri concrete ale sănătății. Dar această dezvoltare trebuie să meargă mână în mână cu garanții puternice privind protecția datelor”, a adăugat el.
Pericolul dereglementării și pașii înapoi
Mediul construit joacă și el un rol esențial. Marcos Ros Sempere, europarlamentar spaniol de centru-stânga, a adus în discuție inițiativa Noul Bauhaus European, lansată de Ursula von der Leyen. „Sănătatea nu este protejată doar în spitale de medici, este protejată și în casele și cartierele noastre. Inițiativa Bauhaus european poate ne ajute să trecem de la orașe care pur și simplu evită daunele la orașe care ne fac în mod activ mai sănătoși. Acum ne aflăm în momentul important în care definim următorul CFM [bugetul pe termen lung]. Este momentul acum să decidem dacă dorim să extindem inițiativa Bauhaus european”, a punctat spaniolul.
Numai că la Bruxelles există și o tendință îngrijorătoare de a relaxa legislația de mediu (așa-zisa simplificare).
V-ați gândit vreodată cum ajung substanțele chimice periculoase în produsele de zi cu zi?
Génon Jensen, de la Alianța pentru Sănătate și Mediu, a criticat dur direcția actuală. „În 2020, am avut strategia chimică pentru sustenabilitate, și pentru noi, aceasta a fost marea cerință pe care ne-am dorit-o. Ar fi eliminat treptat PFAS, ar fi analizat amestecurile de cocktailuri, ar fi promovat substanțe chimice mai sigure și ar fi asigurat o mai bună coerență între REACH [legislația UE privind substanțele chimice] cu un accent pe siguranță și alte politici. Dar realitatea este că ceea ce am avut recent este un pas înapoi odată cu procesul de simplificare și omnibus. Avem propuneri de la Comisie în care nu ne uităm la știința expozomului care există, și ei propun legislație care anulează protecția siguranței și nu analizează evaluările impactului asupra sănătății sau costurile pentru sănătate”, a explicat Jensen.
Christophe Clergeau a confirmat acest haos legislativ. „Ne aflăm clar într-o situație foarte ciudată și periculoasă în care un omnibus ajustează legislația pentru a obține modificarea țintei în scopul simplificării ei. Dar este întotdeauna vorba despre dereglementare, nu despre simplificare. Și ceea ce se întâmplă în parlament este că atunci când deschizi dosarul, orice europarlamentar poate adăuga amendamente în afara domeniului care a fost vizat de Comisie. Este o mizerie, este un coșmar”, a concluziat el.
În Țările de Jos, programul național Exposome-NL reunește deja universități din diverse discipline, de la epidemiologie la știința datelor, pentru a studia exact aceste legături invizibile dintre mediul înconjurător și bolile cronice la o scară fără precedent.
