Piața imobiliară din România trece printr-o perioadă paradoxală în 2026. Prețurile apartamentelor din București au explodat cu 22% într-un singur an, în timp ce în orașe precum Craiova și Timișoara scumpirile au fost de 15%, respectiv 11%. Si totusi, volumul tranzacțiilor este în scădere, reflectând o prudență tot mai mare din partea cumpărătorilor.
Scumpiri record în marile orașe
La nivel național, prețul mediu solicitat pentru apartamente a depășit pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util. Dar cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în Capitală, unde apartamentele noi s-au scumpit cu peste 20% în ultimul an. În martie 2026, prețul mediu în București, luând în calcul atât locuințele noi, cât și pe cele vechi, a ajuns la 2.402 euro/mp.
Un fenomen interesant se petrece pe piața bucureșteană. Aici s-a înregistrat cel mai mare decalaj între prețurile solicitate pentru apartamentele vechi și cele noi. Astfel, prețul mediu pentru un apartament vechi a fost de 2.653 euro/mp, cu 27% mai mare decât cel pentru unul nou, de 2.099 euro/mp. Situația se repetă, e drept că la o scară mai mică, și în Iași (+4%), Constanța (+0,9%) și Sibiu (0,6%).
Vânzările, în cădere liberă
Cum vine asta, prețuri mai mari dar mai puține vânzări? Ei bine, cifrele arată o scădere accentuată a numărului de tranzacții. Capitala a raportat în martie 2026 o scădere cu 13,4% a numărului de vânzări față de aceeași lună din 2025, o cifră mai mare decât media națională de 10,7%. Iar în județele Dolj și Timiș, unde se află Craiova și Timișoara, tranzacțiile au scăzut într-un ritm de aproape două ori și jumătate mai alert, cu 25,9%, respectiv 25,2%.
Expertul imobiliar Monica Dudău explică această discrepanță. „Tendința de creștere a prețurilor în orașele care înregistrează scăderi mai mari ale numărului de tranzacții indică o diferență între dinamica prețurilor și structura ofertei disponibile pe piață. În timp ce stocul de locuințe noi s-a redus, oferta de locuințe vechi a crescut cu 19% în marile orașe și cu 18% în Capitală. În acest context, scăderea numărului de tranzacții poate indica o perioadă de așteptare. Interesul pentru achiziții rămâne prezent, însă mulți potențiali cumpărători sunt mai prudenți și aleg să amâne decizia finală, pe fondul incertitudinilor economice și al costurilor mai ridicate”.
De ce amână românii achiziția?
Românii vor să cumpere, dar nu prea mai pot. Un sondaj arată că 42,5% dintre respondenții din mediul urban vor să cumpere o locuință în următoarele 6-12 luni, în creștere de la 35,2% anul trecut. Numai că acest interes nu se materializează în contracte semnate.
Factorii sunt multipli: eliminarea cotei reduse de TVA de 9%, creșterea cotei standard de la 19% la 21%, o inflație medie anuală de circa 10% și, mai nou, conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea scumpi materialele de construcție.
Gabriel Blăniță, director în cadrul Colliers România, descrie perfect situația: „Piața intră într-o fază de ajustare, în care diferența dintre intenție și tranzacție devine tot mai vizibilă. Creșterea prețurilor, costul finanțării și oferta limitată de locuințe noi fac ca decizia de cumpărare să fie amânată, mai ales în rândul tinerilor. În paralel, chiria devine o soluție folosită pe termen mai lung, nu neapărat ca alegere, ci ca efect al acestor constrângeri. Practic, cererea nu dispare, dar se transformă într-o cerere latentă, care așteaptă condiții mai favorabile pentru a se concretiza în tranzacții”.
Cumpărătorii au devenit și mult mai selectivi. Nu se mai uită doar la preț, ci la costul total al locuirii, de la cheltuielile cu energia și accesul la transport, până la timpul petrecut în trafic.
Tot mai mulți români stau cu chirie
Consecința directă a acestei situații? O reorientare masivă către piața chiriilor. Procentul românilor din orașe care dețin locuința în care trăiesc a scăzut la 70,5% în 2026, de la 73% anul trecut. În schimb, numărul celor care stau în chirie a crescut la 15,9%, de la 11,3% în 2025.
Presiunea se vede cel mai clar la tinerii sub 35 de ani.
Pentru ei, trecerea de la chirie la proprietate devine tot mai lentă și dificilă. Până la urmă, principala problemă a pieței nu este lipsa interesului, ci deteriorarea accesibilității reale. Pentru multe familii, în special cele la început de drum, locuința dorită devine tot mai greu de susținut financiar fără un avans serios, două venituri stabile sau compromisuri serioase la suprafață, localizare sau vechimea imobilului.
