Trei persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci s-au îmbolnăvit grav în urma unui focar suspect de hantavirus izbucnit la bordul unei nave de croazieră. Vasul turistic, care transporta aproximativ 150 de pasageri din diverse țări, efectua o călătorie pe ruta dintre Argentina și Republica Capului Verde. Situația a degenerat rapid, transformând o vacanță exotică într-o veritabilă cursă contracronometru pentru salvarea pacienților infectați.
Tragedia olandezilor și primele simptome severe
Printre victimele decedate în acest incident medical grav se numără un cuplu de cetățeni olandezi. Bărbatul, în vârstă de 70 de ani, a dezvoltat complet brusc o serie de simptome agresive, printre care febră, dureri de cap, dureri abdominale și diaree. Din păcate, organismul său a cedat rapid. El a murit chiar la sosirea pe insula Sfânta Elena, un teritoriu britanic izolat situat în apele Atlanticului de Sud.
Situația soției sale nu a fost cu mult diferită. Femeia de 69 de ani a fost evacuată de urgență către Africa de Sud pentru a primi îngrijiri de specialitate. Ea a decedat ulterior într-un spital din Johannesburg, în ciuda eforturilor depuse de medici.
Cifrele vorbesc de la sine.
O a treia persoană decedată se afla încă la bordul navei la momentul raportării, conform unei surse citate de agenția AFP.
Intervenția de urgență în mijlocul oceanului
Iar criza medicală nu s-a oprit la cele trei decese confirmate. Un cetățean britanic în vârstă de 69 de ani se află în prezent internat la secția de terapie intensivă din Johannesburg. Oficialii locali au confirmat că acesta a fost testat pozitiv pentru virusul periculos. Așa cum relatează pe larg Independent într-o corespondență recentă, autoritățile sanitare internaționale au intrat în alertă maximă pentru a limita răspândirea bolii.
V-ați gândit vreodată cât de expuși suntem atunci când alegem o croazieră pe un alt continent? Chiar dacă nava se afla în Atlanticul de Sud, astfel de incidente ne arată vulnerabilitatea turismului global. Mii de români cumpără anual pachete turistice pentru croaziere internaționale, iar un caz de genul acesta demonstrează clar de ce o simplă asigurare medicală de călătorie trebuie să includă obligatoriu clauze pentru evacuări aeriene de urgență. Costurile pentru un zbor medical din mijlocul oceanului până la cel mai apropiat spital continental sunt uriașe.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a preluat coordonarea situației. Instituția a confirmat oficial existența unui caz de laborator de hantavirus și a altor cinci cazuri suspecte direct la bordul navei.
„Dintre cele șase persoane afectate, trei au murit și una se află în prezent la terapie intensivă în Africa de Sud”, a transmis OMS printr-o declarație de presă. Reprezentanții au adăugat că se acordă asistență medicală constantă pasagerilor și echipajului rămas pe vas. Secvențierea virusului este în curs de desfășurare în laboratoare specializate.
Ce este virusul care a declanșat alerta
Dar cum acționează mai exact acest agent patogen? OMS a oferit explicații detaliate despre sursa infecției. „Infecțiile cu hantavirus sunt de obicei legate de expunerea mediului la urina sau fecalele rozătoarelor infectate. Deși rar, hantavirusul se poate răspândi între oameni și poate duce la boli respiratorii severe”, a precizat organizația. În prezent, experții facilitează coordonarea directă dintre statele membre și operatorii navei pentru evacuarea medicală a încă doi pasageri care prezintă simptome clare. S-a cerut o evaluare completă a riscului pentru sănătatea publică a tuturor celor implicați.
boala este extrem de rară și se transmite la oameni de la rozătoare. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) arată că infectarea se face prin contactul cu urina, excrementele sau saliva animalelor purtătoare. Transmiterea printr-o mușcătură sau o zgârietură este posibilă, deși astfel de cazuri sunt complet neobișnuite.
Fără tratament specific pentru pasageri
Virusul provoacă două sindroame distincte, ambele cu potențial fatal ridicat. Primul este Sindromul Pulmonar Hantavirus (HPS), care atacă direct plămânii. Acesta debutează, în mod normal, la o perioadă cuprinsă între una și opt săptămâni după expunerea inițială. Primele semne includ oboseală accentuată, febră și dureri musculare puternice, localizate în special la nivelul coapselor, șoldurilor, spatelui și umerilor. Acestea pot evolua extrem de rapid spre dificultăți respiratorii majore, pe măsură ce plămânii pacientului se umplu efectiv cu lichid.
Cel de-al doilea sindrom se numește Febra Hemoragică cu Sindrom Renal (HFRS) și afectează grav rinichii. Se dezvoltă de obicei în una până la două săptămâni de la expunere (deși în cazuri rare poate dura până la opt săptămâni). Simptomele inițiale lovesc brusc. Pacientul acuză dureri intense de cap, dureri de spate și dureri abdominale, însoțite de febră, frisoane, greață și vedere încețoșată.
Să fim serioși, lipsa unei medicații dedicate face ca situația să fie și mai critică. Nu există un tratament specific sau un leac inventat până acum pentru această afecțiune. Singura șansă reală este asistența medicală timpurie, care poate îmbunătăți mare șansele de supraviețuire. OMS a avertizat ferm că virusul necesită o „monitorizare atentă a pacienților, sprijin și răspuns”.
Focarul a fost raportat oficial pe MV Hondius. Aceasta este o navă de croazieră polară operată de compania Oceanwide Expeditions. Vasul plecase din portul Ushuaia, situat în sudul extrem al Argentinei, pe data de 20 martie. Destinația finală a cursei era Republica Capului Verde, unde nava trebuia să ajungă pe 4 mai.
