Banca Națională a României apasă butonul de pauză, dar tensiunea crește. Consiliul de Administrație a decis marți, 17 februarie, să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%, un nivel la care staționează de peste un an. Vestea care pune însă pe jar piețele și pe românii cu credite nu se regăsește în comunicatul oficial, ci vine ca un avertisment direct: inflația, după o perioadă de acalmie, se pregătește să accelereze din nou în trimestrul al doilea al acestui an. Decizia BNR, deși anticipată de majoritatea analiștilor, deschide o perioadă de incertitudine.
O decizie de expectativă, cu ochii pe prețuri
Pe hârtie, ședința de politică monetară de ieri nu a adus surprize. Toți indicatorii cheie au rămas neschimbați. Costul banilor, reflectat de dobânda de referință, rămâne la 6,50 la sută pe an. Facilitatea de creditare (Lombard), prin care băncile comerciale se pot împrumuta pe termen scurt de la BNR, a fost menținută la 7,50 la sută. Similar, dobânda la facilitatea de depozit, la care băncile pot plasa fonduri la banca centrală, stă în continuare la 5,50 la sută. Nici rezervele minime obligatorii, pe care băncile trebuie să le dețină, nu au fost modificate.
Comunicatul oficial, publicat marți seară, vorbește despre o hotărâre luată „pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate”. Limbajul este unul tehnic și prudent, specific băncii centrale. Scopul declarat este acela de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, dar într-un mod care să nu sufoce creșterea economică, și așa fragilă.
Problema reală este cea care nu se vede în cifrele deciziei. Avertismentul privind o revenire a inflației în trimestrul al doilea schimbă complet perspectiva. După un an 2025 în care rata inflației a coborât lent, dar constant, perspectiva unei noi runde de scumpiri forțează BNR să meargă pe sârmă. O reducere a dobânzii, așteptată de mulți pentru a ieftini creditarea și a stimula consumul, iese complet din discuție. O majorare, Doar că ar risca să frâneze și mai mult o economie care dă semne de oboseală.
De ce ar putea crește din nou prețurile?
Analiștii economici indică mai mulți posibili vinovați pentru prognoza sumbră a BNR. În primul rând, este vorba de un efect de bază: prețurile din primăvara acestui an se vor compara cu o perioadă din 2025 în care anumite tarife, în special la energie, au fost plafonate sau au înregistrat scăderi. Orice ajustare în sus va avea un impact vizibil în indicele de inflație. Apoi, presiunile vin dinspre piața muncii, unde creșterile salariale, deși binevenite pentru angajați, pun presiune pe costurile companiilor, care transferă o parte din aceste cheltuieli în prețul final al produselor și serviciilor.
Nu trebuie ignorate nici prețurile la nivel internațional, în special la materiile prime și la produsele agroalimentare, care pot fi influențate de factori geopolitici sau de condiții climatice. Guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția în repetate rânduri asupra importanței politicilor fiscale și a reformelor structurale, un semnal că politica monetară nu poate lupta de una singură cu inflația.
Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică.
Impactul direct: ce se întâmplă cu ratele la bancă și cu economiile
Pentru milioanele de români cu credite, decizia BNR înseamnă un singur lucru: ratele nu vor scădea în viitorul apropiat. Indicii ROBOR și IRCC, de care depind costurile creditelor în lei cu dobândă variabilă, sunt direct influențați de dobânda cheie. Atâta timp cât BNR menține costul banilor la 6,50%, este puțin probabil ca băncile comerciale să reducă semnificativ dobânzile la credite. Orice speranță pentru o ieftinire a ratelor este, practic, amânată pentru a doua jumătate a anului, și asta doar dacă prognoza privind inflația se dovedește a fi prea pesimistă.
Nici pentru cei care au economii veștile nu sunt grozave. Deși dobânzile la depozite au crescut în ultimii doi ani, ele rămân, în majoritatea cazurilor, sub rata inflației. Asta înseamnă că banii ținuți în bancă își pierd din valoare în termeni reali. Menținerea dobânzii cheie semnalează că nici bonificațiile la depozite nu vor înregistra creșteri spectaculoase. Banii din contul de economii vor fi erodați în continuare de scumpiri.
Mesajul BNR către Guvern: Nu puteți lăsa tot greul pe noi
În spatele deciziei tehnice se ascunde și un mesaj politic subtil, dar ferm, adresat Guvernului. Banca Națională, prin comunicatul său, subliniază că stabilitatea economică nu depinde doar de politica monetară. Referirea la „mixul echilibrat de politici macroeconomice” și la „implementarea de reforme structurale” este o trimitere directă la responsabilitatea Executivului. BNR spune, în esență, că degeaba ține ea dobânda sus pentru a tempera inflația, dacă Guvernul continuă cu politici fiscale expansioniste, care pompează bani în economie și alimentează consumul și, implicit, prețurile.
Utilizarea fondurilor europene, menționată explicit, este un alt punct sensibil. Absorbția eficientă a banilor din PNRR și din alte programe europene este văzută ca o soluție pentru a stimula investițiile și potențialul de creștere al economiei pe termen lung, fără a crea presiuni inflaționiste. Orice întârziere aici se traduce într-o presiune mai mare pe politica monetară. Toți ochii sunt acum ațintiți pe cifrele inflației din martie și aprilie. Acestea vor dicta următoarea mișcare a Băncii Naționale și vor arăta dacă avertismentul de acum a fost doar o precauție sau prevestirea unei noi perioade de scumpiri accelerate.
