Tina Radu, o pacientă de 72 de ani din București, s-a prezentat la medic pentru o procedură uzuală de monitorizare. A ajuns însă direct în sala de operație, după ce personalul medical a descoperit că ritmul ei cardiac scăzuse la un nivel critic de 36 de bătăi pe minut.
Un control banal transformat în urgență medicală
V-ați gândit vreodată cum o programare obișnuită vă poate salva viața la propriu? Femeia venise la clinica medicală doar pentru montarea unui Holter (dispozitivul care monitorizează ritmul cardiac timp de 24 de ore). Numai că, în timp ce aștepta pe hol, a cerut asistentei să îi ia tensiunea. „Nu aveam putere și respiram greu“, își amintește pacienta.
Cifrele de pe aparat au declanșat imediat alerta.
Pulsul ei coborâse la 36. Medicul cardiolog a intervenit de urgență, iar pacienta a primit diagnosticul de boală de nod sinusal, fiind transferată la Spitalul AngioLife MedLife Medical Park. „A venit la control la momentul potrivit și, după o monitorizare atentă, am constatat că sunt îndeplinite criteriile pentru montarea unui stimulator cardiac bicameral, iar intervenția a avut loc în aceeași zi“, a declarat dr. Alexandrina Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog în cadrul unității medicale.
Capcana ritmurilor lente și riscul de sincopă
Boala de nod sinusal este extrem de înșelătoare. Inima trece brusc de la bătăi foarte rapide la unele extrem de lente. Așa cum relatează Hotnews într-un material publicat recent, dificultatea majoră constă în surprinderea momentului exact în care pulsul scade. Dacă pacientul face o electrocardiogramă simplă fix într-un moment de acalmie, rezultatul pare perfect normal.
„De multe ori, pacienții simt ritmurile rapide, dar nu le simt pe cele lente. Iar cele lente pot duce la leșin (sincopă), cu urmări nefericite: fracturi osoase, traumatisme craniene etc.“, a explicat dr. Tatu-Chițoiu. Medicul a precizat că decizia operatorie implică reguli stricte. „Stimulatorul nu se implantează decât atunci când există criterii foarte clare. În cazul doamnei, monitorizarea a arătat treceri de la ritmuri foarte rapide la ritmuri foarte lente, iar indicația de cardiostimulare a fost clară“, a adăugat specialistul.
Cum funcționează plasa de siguranță a inimii
Intervenția chirurgicală propriu-zisă a fost realizată de dr. Nic-Claudiu Dragotoiu și a durat în jur de o oră. Stimulatorul cardiac nu vindecă fibrilația atrială de care suferea deja bucureșteanca, dar funcționează ca un scut de protecție obligatoriu.
Și aici intervine logica medicală. „Stimulatorul reglează perioadele de puls lent. În momentul în care pulsul scade sub o anumită limită, aparatul intră în funcțiune și obligă inima să bată într-un ritm sigur“, a detaliat medicul cardiolog. Mai precis, doctorii nu îi puteau da pacientei tratament pentru a-i calma episoadele de ritm rapid, deoarece acele pastile i-ar fi putut opri inima complet în momentele de puls lent.
„Ca să putem trata momentele de puls rapid, trebuie să avem protecția stimulatorului. Altfel, medicamentele care încetinesc bătăile inimii nu pot fi administrate în siguranță la un pacient care are deja perioade de ritm foarte lent“, a argumentat dr. Tatu-Chițoiu.
Lecția prevenției pentru pacienții cu afecțiuni cardiace
Dincolo de aparatura modernă, vigilența pacientei a jucat un rol decisiv. Femeia știa că suferă de hipertensiune și colesterol crescut. „M-am tot verificat, pentru că am considerat că e mai bine să previn decât să se întâmple ceva“, spune ea.
„A fost ziua mea cu noroc“, consideră pacienta, adăugând o reflexie clară asupra întregului episod. „Dacă îmi povestea cineva că se poate întâmpla așa, nu aș fi crezut. Toate s-au legat neasteptat de bine. Probabil că a fost ziua mea cu noroc”, a povestit ea ulterior.
Dar medicii atrag atenția că norocul trebuie ajutat. Să fim serioși, ignorarea amețelilor este o greșeală frecventă. „Nu trebuie să ne gândim doar la inimă, deși acolo este problema principală. Un pacient poate leșina pe stradă, în fața unei mașini, poate cădea, se poate lovi sau poate provoca un accident dacă se află la volan“, a avertizat dr. Tatu-Chițoiu. Comunicarea cu doctorul rămâne punctul cheie. „Este foarte important ca pacientul să identifice simptomele și să le spună medicului. Dacă povestește că are amețeli, leșinuri sau episoade în care se simte foarte slăbit, medicul știe că trebuie să investigheze mai departe“, a completat cardiologul.
Până la urmă, atitudinea proactivă face diferența. „Eu mi-am învățat și fetele, și soțul să nu aștepte să se înrăutățească problemele, ci să se verifice. Mai bine previi decât să ajungi prea târziu“, a conchis Tina Radu. După externarea rapidă, la doar o zi de la intervenție, pacienta își continuă tratamentul de fond. Verificările noului ei stimulator cardiac sunt programate la intervale de aproximativ șase luni.
