Bulgaria refuza noul pachet de sanctiuni impotriva Rusiei. Ambasadorii UE amana decizia

sanctiuni Rusia Bulgaria

Ambasadorii Uniunii Europene încearcă vineri să salveze cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Discuțiile s-au blocat chiar pe marginea unei propuneri prezentate la începutul lunii, care necesită clarificări urgente înainte de 15 iulie. La acea dată va intra în vigoare revizuirea automată a plafonului de preț pentru petrol (stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril).

Comisia Europeană a sugerat amânarea revizuirii pentru anul viitor sau impunerea unui plafon fix complet nou. Iar calculele s-au complicat după ce prețul țițeiului rusesc Urals a crescut brusc în urma conflictului din Orientul Mijlociu, tranzacționându-se acum la aproximativ 58 de dolari pe baril.

Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Orice decizie legată de țițeiul rusesc influențează direct piața europeană a carburanților, iar șoferii români simt imediat fluctuațiile la pompele de benzină din țară, chiar dacă importurile vin pe alte rute.

De ce se amână următorul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei?
RecomandariDe ce se amână următorul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei?

Interdicții noi și opoziția fermă a Bulgariei

Pe masa negocierilor a apărut și prima interdicție privind importurile de pește. Mai multe state membre cumpără anual cantități considerabile de cod și pollock din Rusia, fiind acum îngrijorate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. Să fim serioși, nici interzicerea vânzărilor de tancuri GNL nu este ușor de acceptat, din cauza pierderilor economice uriașe pe care le-ar atrage.

Dar surpriza a venit de la Sofia. Noul guvern al Bulgariei amenință direct pachetul de sancțiuni. Premierul bulgar Rumen Radev refuză sancționarea Patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, invocând motive religioase, istorice și culturale. UE a mai încercat să îl treacă pe lista neagră pe Kirill în 2022, dar Ungaria, condusă de Viktor Orbán, a blocat mișcarea la acea vreme.

Radev se opune și includerii lui Vagit Alekperov, fondatorul miliardar al companiei petroliere Lukoil. Alekperov a renunțat la funcția de președinte în 2022, dar și-a păstrat acțiunile. „Nu vom permite ca pachetul de sancțiuni să treacă în această formă. Avem un vot și îl vom folosi”, a declarat Radev săptămâna trecută, după ce a participat la summitul UE de la Bruxelles.

Donald Trump sustine noi sanctiuni impotriva Rusiei. Kremlinul critica schimbarea de pozitie a SUA
RecomandariDonald Trump sustine noi sanctiuni impotriva Rusiei. Kremlinul critica schimbarea de pozitie a SUA

O întâlnire controversată cu talibanii

Dincolo de cifre și sancțiuni, Europa se confruntă cu o dilemă uriașă privind migranții afgani. Oficiali ai Comisiei Europene și reprezentanți din 15 state membre s-au întâlnit marți, la Bruxelles, cu o delegație a talibanilor. Discuțiile au loc la cinci luni după prima rundă de negocieri de la Kabul.

Scopul principal a fost accelerarea returnării migranților neregulari, prioritate având cei „care au comis infracțiuni grave sau este o amenințare la adresa securității”.

Decizia a stârnit un val de critici masive.

Oana Toiu voteaza sanctiunile UE impotriva Hamas. Reactia dura a premierului israelian
RecomandariOana Toiu voteaza sanctiunile UE impotriva Hamas. Reactia dura a premierului israelian

Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, a reacționat dur joi. „Având în vedere situația foarte gravă a drepturilor omului din Afganistan, suntem împotriva returnărilor forțate”, a declarat acesta. „Dacă au comis infracțiuni, trebuie să fie aduși în fața justiției în Europa. […] Dar nu poți returna oameni într-o situație în care ar putea fi torturați”, a explicat Türk.

Datele arată clar blocajul. În primele nouă luni ale anului trecut, 14.270 de cetățeni afgani au primit ordin de a părăsi blocul comunitar. Doar 340 au fost efectiv returnați. Asta înseamnă o rată de aproximativ 2%, mult sub media UE de 29%.

Corupția din Malta și navele interceptate de Franța

Într-o analiză publicată recent de Euronews aflăm că subiectul statului de drept rămâne o rană deschisă în Malta. Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a vizitat joi țara și s-a întâlnit cu premierul maltez Robert Abela, reinstalat în funcție după victoria zdrobitoare a Partidului Laburist la alegerile din mai.

Corinne Vella, sora jurnalistei asasinate Daphne Caruana Galizia și reprezentantă a Fundației Daphne, a descris vizita ca fiind o „bună sincronizare”, dar crede că întâlnirea este doar despre „arta diplomației”. Rapoartele anuale privind statul de drept au fost dure pentru Malta, indicând un progres „limitat” sau „oarecare” în eficacitatea justiției și „niciun progres” în siguranța jurnaliștilor. Ultimele date de la Transparency International arată că aproape 30% dintre persoanele chestionate cred că nivelul corupției a crescut în ultimul an.

Vella, care a furnizat date executivului UE încă din 2018, nu are speranțe mari pentru raportul de luna viitoare. „Continuăm să observăm aceleași probleme de la an la an”, a declarat ea. „În ceea ce privește anticorupția, avem rapoarte de la diverse instituții, organisme multilaterale și rapoartele Comisiei privind statul de drept, recomandările anchetei publice”. „Există teancuri de materiale. Guvernul nostru nu trebuie să aștepte să i se spună ce să facă, i s-a spus deja ce să facă”, a concluzionat sora jurnalistei.

Și în timp ce Malta își numără rapoartele, Franța a trecut la fapte pe mare. Președintele Emmanuel Macron a anunțat joi că forțele franceze au interceptat un petrolier din flota din umbră a Rusiei, în largul coastelor Siciliei. „Nu vom permite flotei din umbră să eludeze sancțiunile și să finanțeze efortul de război al Rusiei”, a declarat Macron.

La nivel diplomatic, șeful NATO, Mark Rutte, i-a răspuns lui Donald Trump, apărând eforturile blocului militar. „Știu că au existat cazuri izolate în legătură cu care sunteți cu adevărat dezamăgit, dar, în general vorbind, aliații dumneavoastră europeni au fost alături de dumneavoastră”, a transmis Rutte.

O premieră la Consiliul UE și reguli noi pentru giganții tech

Până la urmă, viața politică de la Bruxelles aduce și momente inedite. Joi, la o reuniune de mediu de la Luxemburg, ministrul suedez al climei, Romina Pourmokhtari, a adus un bebeluș la ședință. Este prima dată în istoria Consiliului UE când se întâmplă asta. Pourmokhtari, care la 27 de ani a devenit cel mai tânăr ministru din guvernul Suediei, a venit cu fiul ei de trei luni, Adam.

Ea a menționat că Europa este un „loc minunat în care să trăiești”, deoarece poate îmbina întâlnirile oficiale cu nevoile copilului său. În Suedia, părinții au la dispoziție aproximativ 480 de zile de concediu pe care le pot lua împreună pentru a-și îngriji nou-născuții.

Numai că pe frontul tehnologic, Bruxelles-ul nu este la fel de prietenos. Comisia Europeană a decis să impună reguli stricte pentru Microsoft Azure și Amazon Web Services, pentru a îmbunătăți concurența în domeniul cloud.

Agenda europeană rămâne extrem de încărcată în următoarele zile. Miniștrii energiei se întâlnesc la Luxemburg pentru un Consiliu Transporturi, Telecomunicații și Energie. În paralel, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, are programată o întâlnire cu Jeremy Lewin, subsecretar de stat al SUA, la Gdańsk, în Polonia, oraș unde comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, va discuta cu Oleksandr Tsyvinskyi, directorul Biroului de Securitate Economică al Ucrainei.