O estimare a Organizației Mondiale a Sănătății arată o realitate sumbră: 50% dintre medicamentele vândute online la nivel mondial sunt, de fapt, falsuri. Aceste produse contrafăcute pun în pericol sănătatea și chiar viața pacienților, provocând, la nivel global, aproximativ un milion de decese în fiecare an, avertizează Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România.
Riscuri mortale, de la eșec la toxicitate
Medicamentele falsificate „sunt special concepute pentru a înșela pacientul, prin aspect, prin modul de prezentare, fără să ofere beneficiile terapeutice de care pacientul are nevoie. Ele sunt fabricate în absența oricărei proceduri de control de calitate”, a explicat Dan Zaharescu în cadrul dezbaterii „Siguranța pacientului prin siguranța medicamentului”. Din acest motiv, ele „reprezintă o amenințare directă la siguranța pacientului”.
V-ați gândit vreodată ce se află, pe bune, în pastila comandată de pe un site dubios? Riscurile sunt multiple. Un prim pericol este lipsa substanței active, ceea ce înseamnă că „pacientul nu urmează tratamentul de care are nevoie, ceea ce duce la progresia bolii.” Dacă substanța activă există, dar e dozată greșit, pastilele „pot deveni toxice, dacă substanța activă este în cantitate prea mare”.
Și nu e totul. „În multe medicamente falsificate există substanțe toxice care pot conține impurități periculoase sau ingrediente care să afecteze grav sănătatea pacientului”, adaugă Zaharescu. Mai mult, ingredientele nedeclarate „pot interacționa fatal cu alte medicamente pe care pacientul le ia și, astfel, îl expun la niște riscuri majore”.
Astfel de produse duc la „eșecul tratamentului, la reacții adverse grave sau chiar la decesul pacientului căruia i-au fost administrate”.
Poliția recunoaște „Îi atacăm cu armele pe care le avem”
Dar ce fac autoritățile? Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice, recunoaște că lupta este dificilă. „E foarte greu să aplicăm prevederile actuale din Codul Penal la situațiile de fapt cu care ne confruntăm. Avem în Codul penal două infracțiuni (articolele 357 și 358 – n.r.), însă ele se referă, în principal, la alte produse”, a explicat comisarul.
Legislația actuală este neputincioasă.
„Momentan, îi atacăm pe acești «băieți deștepți» cu armele pe care le avem”, mai spune reprezentantul Poliției. Speranțele se leagă de aplicarea în România a Convenției Medicrime, „care este deja pe circuitul instituțional. Ceea ce înseamnă că și noi vom avea instrumente apte să combatem acest fenomen.” Odată ce convenția va fi transpusă în legislația națională, „orice operațiune care ține de un medicament falsificat va putea fi încadrat ca infracțiune”.
Fenomenul devine o urgență
Iar fenomenul ia amploare. Comerțul online „cu orice”, inclusiv cu medicamente, „este de așteptat să crească” și să devină „o urgență, din punctul nostru de vedere”, a afirmat și Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
Acesta subliniază că rolul instituției pe care o conduce este „de a ne asigura de calitatea medicamentelor vândute populației”. Numai că există o limitare majoră. „Putem face acest lucru exclusiv în ceea ce privește lanțul de distribuție autorizat. Mă refer la farmacii autorizate, care își iau medicamente din depozite autorizate.”
Răzvan Prisada este convins că educarea publicului este cheia. „Dincolo de oricâte amenzi am aplica și oricâte site-uri am închide, cu ajutorul autorităților competente, ritmul în care ele apar se va accelera”, crede președintele ANMDM.
El explică diferența fundamentală: „Pentru pacient, important este să știe că orice cutie de medicamente îi este înmânată în orice farmacie din România a fost verificată de un sistem perfect funcțional și este un medicament autentic. Ceea ce se așteaptă de la acel medicament este ceea ce scrie în prospect.”
În schimb, „în momentul în care, din mai multe motive, sursa din care medicamentul respectiv este procurat este neautorizată – cel mai adesea un site care se poate chema în orice fel sau care poate să copieze, inclusiv ca imagine, site-uri reale – în acel moment, nu putem în niciun fel să asigurăm pacientul de faptul că acel medicament este unul autentic. Și cel mai adesea nu este”.
Primul pas către siguranța unui medicament este, așadar, „sursa din care ți-l procuri”.
Campanie pe Google Ads și social media
În fața acestui val, Agenția Medicamentului a lansat platforma de informare medicamentesigure.ro. Site-ul conține sfaturi despre achiziția sigură și un link către lista farmaciilor autorizate să vândă online medicamente fără rețetă.
„Este important ca cei care nu au în acest moment aceste informații să decidă să nu mai achiziționeze medicamente decât din surse autorizate, pe care le putem controla”, spune Răzvan Prisada. El adaugă că problema nu ține de o anumită categorie socială, deoarece „persoanele care caută sau cumpără medicamente online sunt din toate zonele sociale”.
Campania de informare va fi una integrată. Mesajele vor fi „clare, în limbaj accesibil, nu într-un limbaj ermetic, așa cum folosesc uneori autoritățile.” Cum vine asta? Campania „va fi promovată inclusiv prin Google Ads.
În momentul în care deschid și caut orice despre medicamente, nu medicamente falsificate, pentru că înțeleg că lumea nu prea caută medicamente false sau falsificate, dar caută medicamente, antibiotice etc, orice legat de acest subiect, se va afișa un banner pe care, odată ce utilizatorul îl va apăsa, va fi direcționat către platforma medicamentesigure.ro”, a detaliat președintele Agenției Medicamentului.
