Medicii școliți din bani publici ar putea fi forțați să rămână în România. S-a terminat cu exodul? Guvernul aruncă pe masă o propunere radicală, menită să acopere un deficit uriaș de personal. O problemă gravă, care lasă spitale întregi fără specialiști și comunități întregi descoperite.
Ideea, sprijinită de premier, apare într-un context sumbru. Datele de la Știrile ProTV arată un gol de peste 15.000 de medici. Ilie Bolojan, unul dintre promotorii acestei măsuri, a fost tranșant. El a afirmat că absolvenții care beneficiază de pregătire medicală finanțată integral de stat au o datorie morală și profesională față de țară.
Medici avem, dar nu pentru noi
Paradoxul sistemului sanitar de la noi este șocant. Anual, facultățile de medicină produc în jur de 7.000 de absolvenți. Din ei, însă, doar o mică parte ajung să lucreze efectiv în spitalele publice românești. Cifrele sunt brutale. „Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public”, a precizat Bolojan.
Unde se duc restul? Pleacă. Mulți aleg străinătatea, unde sunt primiți cu brațele deschise. Ironia sorții… România a ajuns să fie unul dintre principalii exportatori de personal medical în țări ca Franța sau Germania. Asta în timp ce spitalele din orașele mici și comunele se luptă pentru supraviețuire. Ultimele statistici OECD arată clar că suntem sub media europeană. Doar 3,7 medici la 1.000 de locuitori, față de o medie de 4,3 în restul Uniunii.
Cât ne costă, de fapt, un medic care pleacă?
Factura pentru acest exod este decontată de toți contribuabilii. Pregătirea unui singur student la medicină costă bugetul de stat aproximativ 19.000 de lei pe an. Pe parcursul celor șase ani de facultate, investiția sare de 110.000 de lei. Pentru un singur viitor medic.
Sunt bani pierduți. Milioane de lei se scurg anual pentru a forma specialiști care fie nu prind un loc la rezidențiat, fie aleg un alt drum profesional, fie, cel mai adesea, pleacă peste hotare. Consecințele se văd direct în spitale. Secții întregi se închid. Gărzile nu pot fi asigurate. Iar pacienții sunt cei care suferă, fiind nevoiți să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru o consultație.
Obligație sau șantaj? Propunerea care împarte apele
Soluția propusă de Guvern este directă. Cine a învățat pe banii statului trebuie să dea ceva înapoi. Premierul a vorbit despre o perioadă obligatorie de muncă în sistemul public românesc. „Dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta. Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat prim-ministrul.
Planul vizează distribuirea medicilor tineri acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. În ruralul îndepărtat. În orașele mici, unde managerii de spitale ajung să supraliciteze, oferind salarii și beneficii uriașe, dar fără succes. Dar se va aplica vreodată o astfel de măsură?
O soluție de avarie: revine medicul generalist
Pe lângă această propunere controversată, autoritățile iau în calcul și reintroducerea specializării de medic generalist. Aceasta ar presupune o pregătire accelerată, de doi sau trei ani. S-ar crea o categorie de medici care să poată acoperi golurile dintre rezidenți și specialiști.
Aici apare o altă problemă a sistemului românesc. Spre deosebire de țări ca Germania, unde un absolvent de medicină se poate angaja direct într-un spital, în România diploma de licență nu oferă drept de liberă practică. Fără rezidențiat, mii de tineri rămân blocați. O resursă umană valoroasă pe care statul a finanțat-o, dar pe care nu o poate folosi. Păcat.
