Mai sunt doar trei luni în care românii își pot preschimba buletinul clasic cu noua carte electronică de identitate fără să plătească vreun leu. Termenul limită este sfârșitul lunii iunie 2026, după care costurile de emitere vor fi suportate integral de cetățean. Proiectul, care promite să revoluționeze interacțiunea cu statul și să înlocuiască pașaportul pentru călătoriile în Uniunea Europeană, a avut o istorie zbuciumată, marcată de blocaje și amânări repetate, care au întârziat cu anii lansarea la nivel național.
Articolul de față explică beneficiile noului document, recapitulează drumul anevoios al implementării sale și detaliază ce trebuie să știe fiecare cetățean înainte ca programul de gratuitate să expire.
O lansare cu hopuri
Deși discuțiile despre un buletin cu cip au început cu mult timp în urmă, proiectul a bătut pasul pe loc ani la rând. O bornă importantă a fost proiectul-pilot derulat în județul Cluj, unde au fost emise aproximativ 17.000 de cărți electronice de identitate. Acesta trebuia să fie doar începutul, iar extinderea la nivel național era planificată inițial pentru 2023.
Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Într-o intervenție de la începutul anului 2024, ministrul de atunci al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, oferea o imagine clară a blocajului. Vina, explica oficialul, nu era la vreo structură a ministerului, ci într-un „triunghi contractual” care implica Imprimeria Națională și un furnizor francez de componente hardware, esențiale pentru producția documentului. Furnizorul extern a întâmpinat dificultăți în a livra la timp „un hard, un cip”, punând pe pauză întregul angrenaj.
„Am găsit proiectul blocat”, recunoștea la acea vreme Cătălin Predoiu, subliniind complexitatea situației.
Problemele nu s-au oprit aici. O altă componentă vitală, un sistem de chei publice, a fost blocată într-o licitație contestată. Deblocarea acestor noduri gordiene a necesitat intervenții directe și a consumat timp prețios. Speranța ministrului era ca, la finalul lui 2024, proiectul să fie implementat la nivel național, un termen care, privind retrospectiv, s-a dovedit a fi mult prea optimist. Realitatea a arătat că multiplele părți implicate, de la instituții din România la parteneri externi, au avut nevoie de mai mult timp pentru a-și alinia procedurile și livrabilele.
Ce știe să facă noul buletin
Dincolo de istoria sa complicată, Cartea Electronică de Identitate (CEI) reprezintă un salt tehnologic major pentru cetățeanul român. Principalul său avantaj este dubla funcționalitate: act de identitate pe teritoriul României și document de călătorie valabil în toate statele membre ale Uniunii Europene, înlocuind practic pașaportul pentru deplasările în spațiul comunitar.
Pe lângă funcția de călătorie, marea promisiune a CEI este simplificarea accesului la serviciile publice online. Cipul integrat permite autentificarea securizată în platformele guvernamentale, deschizând calea către un viitor în care depunerea de cereri, obținerea de certificate sau plata taxelor se pot face de acasă, fără cozi la ghișee. Documentul este disponibil inclusiv pentru minori, facilitând de la o vârstă fragedă interacțiunea digitală cu administrația publică.
Implementarea la scară largă a acestui instrument este un pilon central în strategia de digitalizare a României, un proces gestionat de Ministerul Afacerilor Interne și alte instituții cheie, menit să reducă birocrația și să eficientizeze serviciile statului.
Timpul presează: ce se întâmplă după 1 iulie
Guvernul a decis să suporte costurile de emitere pentru prima eliberare a cărții electronice de identitate pentru a încuraja o tranziție rapidă și masivă de la vechile documente. Această gratuitate este însă temporară și se va încheia la finalul lunii iunie 2026. Începând cu 1 iulie, orice cetățean care va solicita noul tip de buletin va trebui să achite contravaloarea acestuia.
Autoritățile nu au anunțat încă un cost exact, dar este de așteptat ca prețul să acopere tehnologia mai complexă a noului card. Așa că românii care doresc să beneficieze de gratuitate mai au la dispoziție aproximativ 12 săptămâni pentru a face demersurile necesare la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor de care aparțin.
Preschimbarea nu este obligatorie pentru cei care dețin buletine clasice aflate în termen de valabilitate, însă avantajele oferite de noul document, în special în contextul digitalizării accelerate a serviciilor publice, fac din această tranziție un pas aproape indispensabil.
