Buletinul electronic înlocuiește cardul de sănătate și ridică întrebări despre costuri

Marea promisiune: portofelul digital

Viziunea autorităților sună impresionant. Cartea de identitate electronică (CEI) va fi piesa centrală a unui „wallet” digital care va elimina drumurile la ghișee. „Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet va reuni tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”, a declarat Oana Gheorghiu într-un interviu radiofonic. Piesa de rezistență a acestui sistem este cloud-ul guvernamental, infrastructura care ar trebui să permită instituțiilor să schimbe date între ele. Potrivit vicepremierului, acesta va fi funcțional „în vara aceasta”, după mai multe amânări.

O lansare cu frâna de mână trasă

Proiectul noii cărți de identitate are o istorie lungă și anevoioasă. Anunțat încă din 2021 ca o necesitate pentru alinierea la standardele UE și pentru a garanta libera circulație, implementarea a bătut pasul pe loc ani la rând. Startul oficial a fost dat abia pe 20 martie 2025, cu un proiect pilot în județul Cluj, conform unui anunț al Ministerului Afacerilor Interne de anul trecut. De atunci, procesul s-a extins treptat la nivel național.

Până în prezent, aproximativ 1,2 milioane de români au obținut noul document, potrivit celor mai recente declarații ale vicepremierului Gheorghiu. Cifra este însă departe de a fi un succes. Chiar oficialul recunoaște că utilizarea efectivă a buletinului este limitată. Multe instituții publice nu au cititoare de carduri, iar personalul nu este pregătit. „Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face”, a promis Gheorghiu, asigurând că problemele vor fi rezolvate.

Riscul unei penalități de 264 de milioane de euro

Problema reală stă în cifre și în angajamentele luate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ținta asumată de România era clară: eliberarea a cinci milioane de buletine electronice gratuite pentru cetățeni până în iunie 2026. O bornă care pare acum de neatins. Mai mult, Guvernul a decis să reducă numărul de cărți de identitate gratuite de la 5 milioane la 3,5 milioane, invocând un „risc fiscal sistemic” și „interesul public scăzut”.

Această reducere vine la pachet cu o tăiere bugetară de 24,6 milioane de dolari din totalul de 82 de milioane alocat inițial proiectului. Ministerul de Interne a justificat măsura prin nevoia de a „eficientiza utilizarea fondurilor”. Consecințele pot fi însă severe. Nerespectarea țintelor din PNRR ar putea atrage o amendă de 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene, o lovitură financiară care ar agrava criza fiscală pe care autoritățile o invocă drept motiv pentru tăieri.

Interesul scăzut al populației are și el explicații concrete. Românii s-au plâns de cozile lungi de la ghișeele de înregistrare, un obstacol major în calea adopției. Ca răspuns, autoritățile plănuiesc lansarea unor caravane naționale pentru promovare și permiterea înregistrării online a documentelor. Între timp, din cele 11 servicii publice online care trebuiau dezvoltate în paralel cu buletinul, doar patru sunt finalizate.

Ce știe, de fapt, noul buletin despre tine?

Dincolo de promisiuni și probleme, noua carte de identitate electronică este un document modern, de dimensiunea unui card bancar. Informațiile sunt stocate pe două niveluri: tipărit și electronic.

Ce se vede pe card: Numele, prenumele, cetățenia, data nașterii, sexul, imaginea facială, CNP-ul și semnătura olografă a titularului.

Ce este stocat pe cip: Toate datele de mai sus, la care se adaugă prenumele părinților, adresa de domiciliu, imaginea a două amprente digitale și două certificate digitale. Unul este pentru autentificare în sistemele informatice ale statului, iar celălalt pentru a putea folosi semnătura electronică, care este inclusă gratuit.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face.” – Oana Gheorghiu, Vicepremier

Autoritățile dau asigurări privind securitatea datelor biometrice. Amprentele digitale sunt șterse ireversibil din baza de date a statului imediat după ce sunt imprimate pe cipul documentului, o procedură similară cu cea folosită la pașapoartele electronice. Pentru cei care, din diverse motive, nu doresc un document cu cip, există în continuare opțiunea unei cărți de identitate simple. Aceasta nu va conține elemente electronice, dar, atenție, nu va putea fi folosită pentru a călători în afara granițelor României, nici măcar în interiorul Uniunii Europene.

Deci, proiectul care ar trebui să digitalizeze România se află într-o cursă contracronometru. Cu un termen limită PNRR care expiră în trei luni, un cloud guvernamental încă nefuncțional și un portofel digital promis pentru finalul anului, autoritățile trebuie să accelereze masiv pentru a transforma o viziune ambițioasă într-o realitate funcțională și pentru a evita o amendă usturătoare de la Bruxelles.