Tot ce trebuie să știi despre cartea de identitate a viitorului
Noul buletin electronic, care a început să fie emis treptat în România încă de anul trecut, este mai mult decât un simplu act de identitate. Acesta funcționează ca o cheie digitală pentru o serie de servicii publice și include, în premieră, date biometrice și o semnătură electronică. Proiectul, finanțat cu sute de milioane de lei prin PNRR, a demarat oficial în martie 2025, iar pentru o perioadă, eliberarea noului document este gratuită. Iată, pas cu pas, ce aduce nou cartea electronică de identitate (CEI) și care este calendarul de înlocuire a vechilor documente.
Ce este, de fapt, noul buletin?
La prima vedere, noua carte de identitate arată ca un card bancar. Dimensiunea este standardizată la nivel european, facilitând utilizarea sa în toate statele membre. Diferența majoră stă în tehnologia pe care o încorporează. Pe lângă datele vizibile, tipărite pe suprafața cardului, nume, prenume, CNP, cetățenie, data nașterii, sex, imaginea facială și semnătura olografă, documentul conține un cip. Acesta stochează electronic informații suplimentare și certificate digitale.
În formatul electronic de pe cip se regăsesc toate datele tipărite, la care se adaugă prenumele părinților titularului și adresa de domiciliu. Elementele de noutate și de maximă securitate sunt însă altele: impresiunile papilare a două degete și certificatele digitale. Acestea din urmă permit autentificarea sigură în platformele statului și aplicarea semnăturii electronice pe documente. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), procedura de preluare a amprentelor este similară cu cea pentru pașapoartele electronice, datele biometrice fiind șterse ireversibil din baza de date a autorităților după ce cardul este tipărit.
Revoluția digitală de 380 de milioane de lei
Trecerea la identitatea digitală este susținută de o investiție masivă, de peste 380 de milioane de lei, finanțată integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul, denumit oficial „D4eID – Digitalizare pentru promovarea cărţii de identitate electronice”, nu se limitează doar la producerea cardurilor. Banii sunt folosiți pentru modernizarea completă a infrastructurii IT din spate.
Obiectivul principal este dezvoltarea și punerea în funcțiune a 11 servicii publice online, care vor fi accesibile cetățenilor direct de acasă, prin simpla utilizare a noului buletin. Investiția acoperă soluții de virtualizare pentru a asigura funcționarea non-stop a serviciilor și extinderea capacității de backup în caz de dezastru. O parte semnificativă din fonduri este alocată și unei campanii naționale de informare, menită să încurajeze românii să adopte noul document și să înțeleagă beneficiile acestuia.
Când și cum se face trecerea?
Procesul de implementare a fost gândit să se desfășoare gradual, pentru a evita blocajele. Startul a fost dat printr-un proiect pilot în județul Cluj, unde emiterea noilor cărți electronice de identitate a început oficial pe 20 martie 2025. De atunci, extinderea la nivel național se realizează treptat, pe măsură ce serviciile publice de evidență a persoanelor sunt dotate cu echipamentele necesare.
O veste bună pentru cetățeni este legată de costuri. Guvernul a stabilit, prin Hotărârile de Guvern aprobate în martie 2025, că în perioada 20 martie 2025 – iunie 2026, contravaloarea Cărții Electronice de Identitate este suportată integral din fondurile PNRR. Practic, în acest interval, românii care solicită noul document nu plătesc nicio taxă de emitere.
Marea întrebare: ce se întâmplă cu buletinele vechi?
Deși implementarea noului sistem este în plină desfășurare, comunicările oficiale de anul trecut nu au stabilit un termen-limită exact și obligatoriu pentru preschimbarea tuturor actelor de identitate vechi, în formatul clasic. Strategia autorităților se concentrează pe o tranziție lină, încurajând cetățenii să opteze pentru noul format pe măsură ce vechile documente le expiră.
Deci, pentru moment, buletinele simple, emise înainte de startul acestui proiect, rămân valabile până la data de expirare înscrisă pe ele. Accentul se pune pe informarea publicului despre avantajele noului CEI, de la călătoria în UE fără pașaport, până la accesul la servicii digitale care elimină drumurile la ghișee. Urmează ca autoritățile să anunțe un calendar clar privind obligativitatea deținerii unui act de identitate electronic, însă acest pas va fi făcut, cel mai probabil, după ce sistemul va fi complet funcțional la nivel național.
