Curtea de Apel București a decis luni revocarea măsurii controlului judiciar pentru cei șase inculpați din dosarul azilelor ilegale din Bihor. Decizia instanței este definitivă, ceea ce înseamnă că suspecții scapă de orice restricție preventivă cerută de procurori.
Cum a motivat instanta respingerea arestarii
Totul a început pe 1 iulie. Atunci, Viorel Pașca, soția, cei trei fii și femeia care coordona activitatea la asociație au fost puși sub acuzare de DIICOT în urma unor descinderi masive. O zi mai târziu, procurorii au cerut direct arestarea lor.
Dar magistratul Tribunalului București a judecat, în primă instanță, propunerea de arestare a apreciat că nu se justifică o astfel de măsură. Inițial, împotriva celor șase inculpați a fost luată măsura controlului judiciar, pe care DIICOT a contestat-o rapid, solicitând Curții de Apel arestarea preventivă.
Așa cum arată Hotnews într-o relatare publicată luni, magistrații instanței superioare au tranșat definitiv situația.
Minuta Curții de Apel București precizează clar: „Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpați”.
De ce i-au aparat judecatorii pe administratorii centrelor
V-ați întrebat vreodată cum ajung pacienții în astfel de centre neautorizate?
Până la urmă, judecătorul de la Tribunal atrăgea atenția că unități medicale, servicii de ambulanță, autorități ale administrației publice locale ori servicii publice de asistență socială au fost cele care au trimis mare parte dintre pacienți la Bihor, pentru că instituțiile de stat nu au găsit alte soluții pentru a le asigura protecția.
La evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică, magistratul a făcut trimitere la întregul material probator, „inclusiv la acele împrejurări care infirmă imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante”.
Motivarea Tribunalului detaliază situația găsită la fața locului: „Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, aspecte care relevă existența unor spații de cazare, de curățenie și igienă corespunzătoare. si persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale”.
Acuzațiile procurorilor spun însă o cu totul altă poveste.
Sute de persoane vulnerabile exploatate
Să fim serioși, prăpastia dintre viziunea judecătorilor și datele strânse de anchetatori este uriașă în acest dosar.
Acuzațiile oficiale din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată, respectiv complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Viorel Pașca este acuzat direct de către anchetatori de exploatarea a sute de persoane vulnerabile.
Conform autorităților, gruparea (condusă de acesta) a obținut de pe urma oamenilor sume imense de bani din donații, pensii, indemnizații și alte ajutoare și beneficii sociale.
Iar victimele, acuză DIICOT, au fost menținute într-o stare de dependență și aservire. Anchetatorii susțin că oamenilor nu le-au fost asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice. Pacienții nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric și nu au fost supravegheați permanent.
Mai mult, procurorii arată că tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient.
După decizia definitivă de luni a Curții de Apel București, toți cei șase inculpați vor fi cercetați în continuare în stare de libertate, fără nicio restricție de deplasare sau interdicție de a comunica între ei.
