Datoriile firmelor din 7 state europene sar de pragul de alerta. Romania are cel mai mic nivel

datorii companii Eurostat

Noile date Eurostat arată că nivelul datoriilor companiilor variază masiv în Uniunea Europeană. În șapte state membre, datoriile firmelor depășesc pragul de alertă de 85% din PIB stabilit de Comisia Europeană. La nivelul blocului comunitar, datoriile companiilor reprezentau 70,1% din PIB la sfârșitul anului 2025, în timp ce în zona euro raportul era ușor mai ridicat, ajungând la 71,6%.

Paradoxul economiilor mici si cifrele record

Când ne uităm la țările cu cele mai mari datorii corporative, clasamentul oferă o surpriză. Nu marile puteri economice conduc topul, ci statele mici care funcționează ca centre financiare internaționale.

Luxemburgul domină absolut clasamentul, cu datorii corporative uriașe, de 251,1% din PIB. Vorbim despre o valoare care depășește de peste două ori și jumătate producția economică anuală a țării. Totuși, banca centrală a țării spune că această cifră poate fi ușor interpretată greșit. De ce? Pentru că Luxemburgul găzduiește mii de companii de tip holding și de finanțare deținute de entități străine, ale căror datorii sunt în mare parte compensate de active financiare.

Sase state europene blocheaza noile sanctiuni impotriva Rusiei. Ce exceptii cer guvernele
RecomandariSase state europene blocheaza noile sanctiuni impotriva Rusiei. Ce exceptii cer guvernele

Patru dintre primele cinci țări din clasament sunt economii relativ mici: Luxemburg, Țările de Jos, Cipru și Belgia. Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, corporațiile multinaționale folosesc aceste state pentru a-și gestiona investițiile și finanțarea internă peste granițe. Deși aceste entități au o activitate limitată pe plan local, ele sunt trecute drept companii nefinanciare în statisticile oficiale.

Situatia din Suedia si Danemarca

Dar lucrurile stau puțin diferit în țările nordice. Aici, datoriile sunt cât se poate de reale și aparțin firmelor locale.

Danemarca ocupă locul doi, cu 115,4% din PIB. Aici, marile companii internaționale precum Novo Nordisk, DSV, Carlsberg și Ørsted s-au orientat către piețele externe de obligațiuni pentru a se extinde. Potrivit Danmarks Nationalbank, „împrumuturile prin emiterea de obligațiuni corporative s-au triplat în ultimii cinci ani”.

Marea Britanie pregătește o bancă special pentru apărare, pentru 10 state europene
RecomandariMarea Britanie pregătește o bancă special pentru apărare, pentru 10 state europene

Iar în Suedia (locul trei, cu 108,6% din PIB), problema vine direct din imobiliare. Firmele suedeze din acest sector s-au împrumutat masiv în anii cu dobânzi excepțional de scăzute. Numai că, atunci când dobânzile au crescut brusc după 2022, sectorul a devenit una dintre principalele vulnerabilități financiare ale țării.

Unde se afla firmele romanesti in acest peisaj

V-ați gândit vreodată cum stau antreprenorii noștri prin comparație cu restul Europei?

La polul opus față de nordici și de centrele financiare, România se află la coada clasamentului. Firmele autohtone au datorii corporative în valoare de doar 27,5% din PIB. Până la urmă, lipsa de acces la finanțare ieftină și piața de capital slab dezvoltată de la București (comparativ cu bursele din vest) își spun cuvântul. Antreprenorii români se bazează mai mult pe capitalul propriu sau pe creditul furnizor, evitând împrumuturile bancare masive sau emisiunile de obligațiuni corporative.

Statele americane recrutează grupuri europene de tehnologie curată cu subvenții verzi
RecomandariStatele americane recrutează grupuri europene de tehnologie curată cu subvenții verzi

Comisia Europeană folosește pragul de 85% din PIB în cadrul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, introdus după criza financiară mondială. Depășirea acestui prag nu declanșează automat sancțiuni, ci determină Comisia să evalueze dacă nivelul ridicat reflectă vulnerabilități economice reale.

Adevarata problema a Frantei

Dacă dăm la o parte distorsiunile provocate de centrele financiare, imaginea europeană se schimbă radical.

Și aici intervine un detaliu major. Franța se detașează ca un caz aparte: este singura economie europeană majoră care combină un nivel ridicat al datoriei publice cu un nivel realmente ridicat al îndatorării companiilor. Spre deosebire de țările mici aflate în fruntea clasamentului, banca centrală a Franței consideră că gradul de îndatorare al companiilor este o vulnerabilitate macrofinanciară reală, nu doar o distorsionare a statisticilor.

Pentru a evita contabilizarea dublă a banilor, indicatorul Eurostat (care măsoară împrumuturile bancare și titlurile de creanță) exclude băncile, companiile de asigurări și alte instituții financiare, eliminând împrumuturile dintre companiile situate în aceeași țară.