De ce femeile trăiesc mai mult: concluziile unui studiu nou

Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, alături de 15 echipe din întreaga lume, au evaluat durata de viață a peste 1.100 de specii din grădini zoologice, pentru a înțelege de ce femelele trăiesc, în general, mai mult decât masculii. Rezultatele publicate indică faptul că diferențele dintre sexe sunt influențate de ereditate, comportamente de reproducere și roluri parentale, confirmând că nu sunt efecte întâmplătoare, ci consecințe ale evoluției.

În cazul mamiferelor, femelele trăiesc în medie cu aproximativ 13% mai mult decât masculii, iar exemplele din rândul primatelor, precum babuinii sau gorilele, arată că femelele depășesc frecvent speranța de viață a partenerilor lor. La păsări, situația se inversează, masculii având o durată de viață mai mare cu circa 5% față de femele. Acest contrast se corelează cu „ipoteza sexului heterogametic”. În sistemul genetic al mamiferelor, femelele au doi cromozomi X, iar masculii unul X și unul Y, ceea ce conferă femelelor o protecție mai mare împotriva mutațiilor genetice. În schimb, la păsări, femelele sunt heterogametice (ZW), iar masculii homogametici (ZZ), ceea ce schimbă raportul de longevitate.

Genetica reprezintă doar o parte a explicației. Cercetătorii arată că strategiile de împerechere influențează direct longevitatea. La speciile poligame, unde masculii se luptă pentru accesul la femele, competiția intensă implică un consum mare de energie, stres și risc de răniri, ceea ce scurtează durata de viață a acestora. În contrast, speciile monogame, în special păsările, prezintă o competiție redusă, fapt ce contribuie la o speranță de viață mai mare a masculilor. De asemenea, comportamentele parentale joacă un rol important: sexul care investește mai mult în îngrijirea puilor – de obicei femela – are tendința de a trăi mai mult, mai ales în speciile cu viață lungă, cum sunt primatele.

Pentru a evalua influența mediului, oamenii de știință au comparat date din sălbăticie cu cele din grădini zoologice, unde animalele beneficiază de condiții sigure, hrană disponibilă și lipsa prădătorilor. Chiar și în aceste condiții, diferențele de longevitate între sexe s-au menținut, deși s-au redus ușor. Fenomenul este similar la oameni: progresele medicale au contribuit la creșterea speranței de viață, dar nu au eliminat diferența dintre femei și bărbați.

Concluzia studiului este că longevitatea poartă o semnătură biologică profundă. Diferențele dintre sexe în ceea ce privește speranța de viață sunt determinate de selecția naturală, de comportamentele reproductive și de particularități genetice care au fost transmise de-a lungul evoluției. Chiar dacă mediul și societatea modernă pot influența aceste aspecte, ele nu pot elimina complet tendințele biologice moștenite, observabile atât la oameni, cât și în regnul animal.

Sursa: financiarul.ro