Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unei operațiuni militare masive pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, începând de luni dimineață. Inițiativa promite eliberarea sutelor de nave comerciale blocate în regiune.
Planul american pentru rutele comerciale
Donald Trump a declarat că operațiunea, denumită „Project Freedom”, reprezintă un „gest umanitar”. Liderul de la Casa Albă a explicat că acțiunea este menită să „elibereze oameni, companii și Țări care nu au făcut absolut nimic greșit”, descriindu-i pe aceștia drept „victime ale circumstanțelor”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Sunt 20.000 de marinari afectați de acest conflict ajuns deja în a 66-a zi. Într-o postare pe rețeaua Truth Social, președintele american a oferit detalii despre planul său. „Pentru binele Iranului, al Orientului Mijlociu și al Statelor Unite, am spus acestor Țări că le vom ghida Navele în siguranță afară din aceste Căi Navigabile restricționate, astfel încât să își poată continua liber și capabil afacerile”, a scris Trump, menționând că statele „neutre și nevinovate” au avut cel mai mult de suferit.
Avertismentul dur venit de la Teheran
Dar cum a primit Teheranul această veste? Reacția nu a întârziat să apară. Ibrahim Azizi, un parlamentar iranian de rang înalt, a lansat un avertisment sever, precizând că „orice interferență americană în noul regim maritim al Strâmtorii Hormuz va fi considerată o încălcare a încetării focului”.
Oficialul a respins categoric ideea că Statele Unite ar putea dirija traficul în zonă. El a subliniat că strâmtoarea și Golful Persic „nu vor fi gestionate de postările delirante ale lui Trump”. Până la urmă, tensiunile rămân la cote maxime, iar Azizi a adăugat ferm că „Nimeni nu ar crede scenariile Jocului de Blamare!”.
Mobilizare militara si efecte pe piata petrolului
Pe baza datelor furnizate de Independent într-o analiză publicată recent, Comandamentul Central al SUA a pregătit pentru această misiune distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave și 15.000 de militari. Numai că navele marinei americane nu vor escorta neapărat navele comerciale, ci se vor afla doar în vecinătate pentru a preveni eventuale atacuri.
Și chiar în timp ce aceste planuri erau anunțate, o navă de marfă a fost atacată de mai multe aeronave mici la est de Sirik, Iran. Echipajul a scăpat nevătămat din acest incident (primul raportat în zonă după data de 22 aprilie) monitorizat de armata britanică. Iranul a negat atacul, susținând că nava aflată în trecere a fost oprită strict pentru o verificare a documentelor.
Cum ne afectează toate aceste mișcări de trupe? Ei bine, o criză în Golf dictează direct prețurile de pe panourile benzinăriilor din România. Vestea intervenției a calmat imediat piețele internaționale, iar cotațiile țițeiului Brent au scăzut cu 64 de cenți, adică 0,59 la sută, ajungând la 107,53 dolari pe baril, după o pierdere de 2,23 dolari vineri. Țițeiul american West Texas Intermediate a ajuns la 101,10 dolari pe baril, marcând o scădere de 84 de cenți, sau 0,82 la sută. Asta înseamnă că șoferul român ar putea vedea o ușoară stabilizare a prețului la pompă în zilele următoare, dacă tendința de ieftinire se menține la nivel global.
Stadiul negocierilor si tensiunile interne
Iar lucrurile se mișcă și pe plan diplomatic. Trump a susținut că reprezentanții săi poartă discuții „foarte pozitive” cu Iranul, care ar putea duce la ceva „foarte pozitiv pentru toți”. Teheranul ceruse un termen de o lună pentru negocieri și analizează acum răspunsul american la propunerea sa în 14 puncte. Planul vizează ridicarea sancțiunilor, încetarea blocadei navale și retragerea forțelor în termen de 30 de zile, inclusiv oprirea operațiunilor Israelului în Liban.
Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian, a clarificat un aspect esențial. „În acest stadiu, nu avem negocieri nucleare”, a declarat el, confirmând că programul de uraniu îmbogățit va fi lăsat pentru mai târziu. Premierul, ministrul de externe și șeful armatei din Pakistan continuă să încurajeze un dialog direct, după ce au mediat discuții față în față luna trecută.
Pe plan intern, regimul continuă reprimarea brutală a disidenței. Trei bărbați implicați în protestele antiguvernamentale (desfășurate la nivel național în luna ianuarie) au fost executați. Atunci, sute de mii de oameni au ieșit pe străzi cu speranța răsturnării regimului liderului suprem de atunci, Ali Khamenei.
