România a ajuns la capătul de drum cu modelul economic bazat pe consum pe datorie și forță de muncă ieftină. Cifrele prezentate la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) arată o realitate dură pentru buzunarele noastre. Avem un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB în 2024 și o inflație de aproximativ 11%, cele mai mari din Uniunea Europeană.
Avertismentul analistilor despre explozia datoriei publice
Consumul mediu al românilor a urcat la 94% din media europeană, în timp ce productivitatea muncii se târăște undeva la doar 78%. Această diferență de 16 puncte procentuale este finanțată exclusiv prin împrumuturi externe masive.
Până la urmă, nota de plată vine mereu.
Datoria publică se îndreaptă rapid spre pragul de 60%, iar estimările Comisiei Europene arată că ar putea exploda la 90% din PIB până în 2036 dacă nu se taie drastic din cheltuieli. Președintele AAFBR, Flavius Jakubowicz, a explicat situația fără menajamente: „Există momente în care o economie nu mai are nevoie de optimism, are nevoie de adevăr… Întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul, este dacă îl schimbăm prin decizie sau printr-o criză.”
Chiar într-o analiză publicată recent de Hotnews, economiștii atrag atenția că ne împrumutăm mult mai scump decât vecinii noștri. Plătim o primă de risc uriașă, cu 170 de puncte de bază peste Polonia. Ba chiar ne împrumutăm mai scump decât Serbia, o țară care nici măcar nu are rating investment grade.
Ionuț Dumitru confirmă dezindustrializarea masivă a țării, unde industria prelucrătoare a picat de la 24% la 14% din PIB în ultimul deceniu, pe fondul unei creșteri a costului unitar cu forța de muncă cu 50% față de 2015. „România în momentul de față nu are o problemă doar de încetinire economică temporară… ci o problemă structurală mai profundă de competitivitate… poezia cu forța de muncă ieftină și bine calificată nu mai este valabilă”, a declarat economistul.
Planul BNR si capcana dobanzilor uriase
V-ați gândit vreodată cum ajung companiile românești să nu se mai poată dezvolta?
Ciprian Dascălu arată clar că statul absoarbe banii din piață pentru a-și acoperi propriul deficit. Când rata risk-free e la 7%, firmele ajung la costuri de finanțare cu două cifre. „Plătim nu pentru viitor, ci pentru trecutul nostru fiscal… este puțin probabil ca PIB-ul nominal pe următorii 10 ani să crească în medie la nivelul ratelor curente de împrumut”, a explicat acesta.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, propune o soluție de avarie pe care a numit-o „Minunata Coincidență”. „E necesar un pact politico-economic… care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale… între 2,5 și 3% pentru cei trei indicatori: inflație, deficit bugetar și creștere economică”, a cerut oficialul BNR.
Dar lucrurile se complică și mai mult la capitolul inovație. Florian Libocor avertizează că investițiile în cercetare-dezvoltare (care sunt la un minim european de doar 0,5% din PIB) ne țin blocați la mijloc. „Modelul bazat pe consum și salarii mici… este în proximitatea propriilor limite… trebuie să trecem de la o creștere rapidă la o creștere sustenabilă”, a atras el atenția.
Solutii pentru firmele romanesti si absorbtia fondurilor
Dincolo de cifrele macro, economia reală se lovește zilnic de lipsa de viziune și de finanțare. Doar 22% dintre firmele din România au acces la credite, comparativ cu 40% în țările occidentale.
Sergiu Neguț crede că digitalizarea este singura scăpare. „Creșterea economiei românești în ultimii 20 de ani s-a bazat preponderent pe creșterea sofisticării muncii… trebuie să accelerăm creditarea antreprenorilor români”, a explicat el. La rândul său, Radu Crăciun lovește direct în modul de conducere al multor firme locale: „Scalarea unei companii ține în exclusivitate de viziunea pe care o ai… avem nevoie de spargerea mediocrității și a complezenței din consiliile de administrație.”
Numai că fără energie ieftină și predictibilă, reindustrializarea rămâne pe hârtie. Dragoș Neacșu spune că trebuie să creștem urgent capacitatea de interconectivitate de la 4 GW la 7 GW. „Trebuie să căpătăm un statut sustenabil, durabil și eficient economic și social de exportator net de energie… energia ar trebui să fie parte din soluția productivității”, a declarat el.
O explicație dureroasă a venit de la Marius Bîcu, referindu-se la faptul că exportăm grâu și importăm aluat congelat. „Brandul românesc este averea României… potențialul este ca business-urile care exportă materie primă să se transforme în business-uri cu brand și experiență”, a subliniat Bîcu.
Pentru a evita o contracție severă în perioada următoare, România este obligată să absoarbă rapid cele aproximativ 9 miliarde de euro disponibile prin PNRR, în condițiile în care statul înregistrează în prezent un gap uriaș de neîncasare la TVA de 33%.
