Procesul Tel Drum, în care fostul lider PSD Liviu Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, s-a reluat pe rolul Tribunalului București. Prejudiciul calculat în dosar depășește 100 de milioane de lei. Apărarea a găsit un nou motiv pentru a cere nulitatea probelor, vizând de data aceasta presupusele „echipe operative” mixte formate din procurori DNA și ofițeri SRI.
O nouă strategie a apărării: echipele mixte DNA-SRI
La reluarea procedurii de cameră preliminară, pe 20 februarie 2026, avocații au cerut instanței să solicite lămuriri de la DNA și SRI cu privire la cooperarea dintre cele două instituții în acest dosar. apărarea vrea să știe dacă au fost constituite echipe operative comune, o tactică ce ar putea anula o parte din probe, în siajul deciziilor CCR privind implicarea serviciilor de informații în anchetele penale.
Conform încheierii de ședință, solicitările au fost numeroase și specifice: „Din cererile şi excepţiile formulate în susţinerea criticilor învederate de către inculpaţi judecătorul de cameră preliminară, arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese, şi anume:
Inculpatul (Daniel Neagoe – n.r.) a invocat critici cu privire la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul București,
Inculpatul (Ion Florian – n.r.) a formulat o cerere de probe, şi anume două adrese către SRI şi DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții cu precizarea concretă a activităţilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosarele de urmărire penală reunite,
Inculpatul (Neda Florea – n.r.) a solicitat emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a obţine clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr. 00750/04.02.2009 dintre DNA și SRI.
Deopotrivă, inculpatul (Neda Florea – n.r.) a mai solicitat emiterea unei adrese către Inspecția Judiciară, şi anume, cu solicitarea de a face verificări privind dosarul de urmărire penală şi dacă au fost constituite în această cauză echipe operative. si, arată că a existat şi o solicitare în cuprinsul cererilor şi excepţiilor formulate de către SC (Tel Drum – n.r) SA, şi anume, emiterea unei adrese către Tribunalul Teleorman pentru atașarea dosarului (…) având ca obiect redeschiderea urmăririi penale în dosarul (…)/P/2010 instrumentat de PÎCCJ-DNA, solicitare adresată Tribunalului Teleorman. SC Tel Drum SA a mai solicitat emiterea unei adrese către DNA pentru ataşarea dosarului penal la care s-a făcut referire anterior cu menţiunea că apreciază că este necesară pentru că face referire la aceleaşi presupuse fapte şi emiterea unei adrese către Biroul Local pentru expertize contabile şi judiciare”.
Următorul termen a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026.
Un dosar suspendat aproape doi ani
Reluarea procesului vine după o pauză considerabilă. Procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de 1 an, 7 luni și 12 zile. În acest interval, Înalta Curte a analizat legalitatea a 31 de mandate de interceptare emise între 29 august 2007 și 17 august 2009, puse în executare cu sprijinul SRI.
Pe 29 mai 2025, instanța supremă a decis. Toate mandatele respective au fost considerate nelegale.
Probele au fost anulate.
Decizia a venit ca urmare a unor hotărâri mai vechi ale Curții Constituționale (deciziile 51/2016, 26/2019 și 55/2020) care au scos, practic, SRI din ecuația dosarelor de corupție, declarând neconstituțională implicarea serviciului în anchete, protocoalele cu parchetele și folosirea înregistrărilor obținute pe Mandate de Siguranță Națională.
Acuzațiile DNA: un grup organizat pentru fraudarea fondurilor
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pe 17 octombrie 2022, la aproape cinci ani după ce a fost pus sub acuzare. Alături de el, au fost deferiți justiției alți opt funcționari și persoane fizice, dar și firma Tel Drum SA. Procurorii susțin că Dragnea a pus bazele unui grup infracțional organizat încă din 2001, imediat după ce a devenit președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Iar scopul, conform rechizitoriului, era clar: „obținerea, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene”.
Anchetatorii descriu un mecanism complex, pe două paliere, unul format din funcționari publici și altul din oameni de afaceri.
„Modul de acțiune al grupului infracțional organizat ar fi presupus asigurarea câștigării de către SC Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și funcțiilor ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini”.
Mai mult, procurorii arată că grupul facilita numiri în funcții la nivel central și asigura fonduri pentru partidul din care făcea parte Dragnea, prin donații de la membrii grupului și firmele controlate de aceștia.
Prejudiciu total de peste 22 de milioane de euro
Dar cum s-a ajuns, pe bune, la o asemenea sumă? Anchetatorii au defalcat prejudiciul total de 110.319.550 lei (aproximativ 22 de milioane de euro). Doar din proiectul de reabilitare a drumului județean DJ 506, paguba din abuz în serviciu este de 5.742.872 lei, la care se adaugă întreaga valoare a proiectului considerată fraudă cu fonduri europene, adică 62.482.442 lei. Se mai adaugă și un prejudiciu din evaziune fiscală de 1.229.388 lei.
Ministerul Dezvoltării Regionale s-a constituit parte civilă cu peste 165 de milioane de lei pentru două contracte, iar ANAF cu 1.229.388 lei. E drept că o instituție lipsește din peisaj: Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă în proces.
Acesta nu este primul contact al lui Liviu Dragnea cu justiția. Fostul lider PSD a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumului (2016) și la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman (2019). A fost eliberat condiționat pe 15 iulie 2021, după ce a executat două treimi din pedeapsă.
