Înalta Curte judecă joi recursul Guvernului în dosarul de 4,8 miliarde de lei. Ce risc apare pentru buget dacă plata întârzie

4,8 miliarde de lei este suma aflată în dispută în recursul depus de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curtea de Apel București, ultima amânare a pronunțării fiind decisă pe 20 august.

Guvernul contestă alocarea integrală a fondurilor

Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt instituțiile care contestă obligația de a asigura fondurile pentru plata unor drepturi salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026. Dacă obligația este menținută, banii trebuie alocați integral din buget.

Pe 5 mai, chiar în ziua în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, Curtea de Apel București a admis cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța a cerut Executivului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare.

Hotărârea Curții de Apel București obligă Guvernul să aloce integral sumele pentru plata restanțelor salariale în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei. Aici este efectul practic imediat al procesului pentru finanțele publice.

Peste obligația principală se adaugă și sancțiuni dacă plata întârzie. Pentru fiecare zi de întârziere, instituțiile riscă penalități de 1% și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.

Procesul a ajuns la Înalta Curte după decizia Curții de Apel București

Recursul judecat acum la instanța supremă vizează tocmai această obligație de plată. În paralel, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României și a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor.

Cererea de recuzare a vizat-o pe judecătoarea Bușu Ramona. În același dosar, acțiunea depusă în instanță este semnată de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, care susține că neplata restanțelor afectează drepturile patrimoniale ale magistraților.

În aceeași acțiune se arată că neplata acestor sume reprezintă și o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Disputa nu privește doar banii, ci și limitele în care instanțele pot obliga Guvernul să prevadă cheltuieli bugetare.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul Bolojan merge la CCR pentru restantele magistratilor. Executivul susține că instanța a intrat într-o zonă care ține de decizia bugetară.

Potrivit Adevărul.ro, sesizarea la Curtea Constituțională a fost făcută de Guvern în timp ce recursul împotriva hotărârii Curții de Apel București era deja pe rolul Înaltei Curți. Cele două demersuri arată că disputa se poartă pe două planuri instituționale distincte.

Decizia de joi va arăta dacă obligația de plată rămâne valabilă

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi, 3 septembrie, asupra recursului formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Este pasul care urmează după cele patru amânări succesive ale pronunțării.

Pentru judecători, decizia privește plata unor drepturi salariale restante scadente în 2026. Pentru Guvern și Ministerul Finanțelor, decizia poate confirma obligația de a pune la dispoziție sumele și poate activa riscul de penalități dacă plata întârzie.

„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție.”

Citatul îi aparține lui Ilie Bolojan, premier interimar, în explicația dată pe 2 iulie odată cu anunțul sesizării Curții Constituționale. Joi, 3 septembrie, Înalta Curte trebuie să spună dacă recursul Guvernului schimbă sau nu obligația stabilită de Curtea de Apel București.