România pierde 54.966 de oameni care și-au mutat definitiv domiciliul în străinătate, cel mai mare val din 35 de ani

Față de 2022, când 54.839 de persoane revenite compensau 48.438 de plecări definitive, anul 2025 aduce 54.966 de plecări și numai 19.637 de repatrieri definitive. Cifrele se referă la schimbarea oficială și definitivă a domiciliului, nu la migrația temporară.

Plecări record față de perioada post-decembristă

Datele oficiale analizate arată astfel cel mai ridicat nivel al plecărilor definitive din ultimii 35 de ani. În 1991 erau înregistrate peste 44.000 de plecări definitive, iar recordul actual depășește clar acel prag din primii ani post-decembristi.

Seria a urcat constant după 2016, de la minimul istoric de 11.251 de persoane consemnat în 2014. După saltul din 2022, când plecările definitive au ajuns la 48.438, cu 41% peste anul anterior, creșterea a continuat în fiecare an.

După acel moment, România a trecut din record în record: 48.612 plecări definitive în 2023, 51.062 în 2024 și 54.966 in 2025. Pentru piața muncii și pentru comunitățile locale, diferența se vede simplu: mai mulți oameni ies definitiv din evidența domiciliului din țară.

Revenirea s-a prăbușit exact când plecările au continuat să crească

Dacă plecările au urcat an de an, repatrierile definitive au coborât abrupt după 2022. De la 54.839 de reveniri definitive în 2022, numărul a scăzut la 29.830 în 2023, apoi la 28.431 în 2024 și la 19.637 în 2025.

Asta schimbă raportul care, în 2022, arăta încă un echilibru favorabil revenirilor. La acel moment, nivelul repatrierilor era prezentat drept unul care compensa cele 48.438 de plecări definitive. În 2025, balanța s-a răsturnat complet în sens invers.

Din acest tablou lipsesc doar fluctuațiile sezoniere obișnuite, pentru că aici este vorba despre mutarea definitivă a domiciliului. Cum relatează Libertatea.ro, exact această categorie a atins acum vârful perioadei post-decembriste, în timp ce întoarcerile oficiale au coborât puternic.

Cine pleacă se vede și din structura pe vârste. Grupele 15-19 ani și 35-39 de ani adună împreună aproape 14.000 de persoane stabilite definitiv în altă țară în 2025, adică două segmente care ating atât începutul vieții adulte, cât și anii activi de muncă.

Salariul rămâne primul motiv, dar nu mai este singura condiție

Potrivit Barometrului Național al Tinerilor, 64,7% dintre respondenți indică găsirea unui loc de muncă mai bine plătit drept cauza principală pentru care tinerii aleg să plece în străinătate. În aceeași listă apar și accesul la servicii publice mai bune, plus dorința de a începe o viață nouă.

Iar pentru revenire, condițiile invocate de românii din diaspora merg dincolo de nivelul veniturilor. Sunt cerute salarii competitive, un sistem sanitar funcțional, stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă și reducerea reală a birocrației.

Datele publicate mai arată că peste jumătate dintre românii plecați trăiesc în străinătate de mai bine de zece ani. Deși unii ar dori să revină, pașaportul simplu rămâne un document esențial pentru cei aflați peste hotare. Aproximativ o treime au obținut cetățenia statului gazdă, un detaliu care face întoarcerea definitivă mai puțin probabilă pe termen scurt.

În același sens, 70% dintre românii din diaspora consideră puțin probabilă o revenire rapidă, iar 40% exclud categoric această posibilitate. Totuși, pensionarii români din străinătate trebuie să rămână conectați la instituțiile din țară pentru drepturile lor.

Pe termen lung, presiunea se vede în totalul populației. România a pierdut în ultimii 35 de ani peste 4,16 milioane de locuitori, iar analizele Institutului Național de Statistică arată că migrația externă explică 63% din această scădere, față de 37% cât revine sporului natural negativ.

Cu 54.966 de plecări definitive și 19.637 de repatrieri în 2025, efectul imediat rămâne același și pentru anul acesta: ies definitiv din țară mai mulți oameni decât se întorc oficial să își refacă domiciliul în România.