Fenomenul climatic El Niño ar putea reveni în forță încă din luna mai, conform unui nou raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO). Efectele sale ar putea aduce temperaturi mult peste medie în aproape toate regiunile lumii, inclusiv în Europa, pregătind terenul pentru o vară dominată de extreme.
Previziunile Organizației Meteorologice Mondiale
Specialiștii estimează că dezvoltarea acestui fenomen este foarte probabilă în perioada mai-iulie. Iar modelele climatice indică deja că acest El Niño ar putea fi unul puternic. Vilfran Moufouma Okia, director pentru prognoze climatice în cadrul organizației, a confirmat tendința. „După un început de an cu condiții neutre, modelele climatice arată acum o mare concordanță și un nivel ridicat de încredere în apariția El Niño, cu o intensificare ulterioară în lunile următoare”, a declarat acesta.
Ce este, de fapt, El Niño?
La prima vedere, pare un termen exotic. El Niño apare la intervale de doi până la șapte ani, fiind parte a ciclului climatic natural din Oceanul Pacific, cunoscut sub numele de ENSO (El Niño-Southern Oscillation). acest ciclu alternează între faza caldă, El Niño, și faza rece, La Niña, cu perioade neutre între ele. În timpul fenomenului, temperatura suprafeței oceanului crește în Pacificul central și estic, ceea ce duce la slăbirea sau chiar inversarea vânturilor alizee. Asta perturbă major tiparele globale de temperatură și precipitații.
Impact global: de la secetă la incendii
Efectele acestui fenomen se resimt la scară globală, nu e nicio glumă. Studiile științifice leagă El Niño de episoade de foamete în Europa, conflicte în regiunile tropicale, dar și de secete, inundații și incendii de vegetație în diferite colțuri ale lumii. Ultimul episod, care a avut loc între mai 2023 și martie 2024, a contribuit la transformarea anului 2024 în cel mai cald an înregistrat vreodată. Potrivit estimărilor actuale, lunile mai, iunie și iulie ar putea aduce o încălzire accentuată, cu temperaturi foarte ridicate în sudul Americii de Nord, America Centrală, Caraibe, Europa și nordul Africii.
La ce să ne așteptăm în România și Balcani
Pentru regiunea Balcanilor, un astfel de scenariu este asociat, de regulă, cu valuri de căldură mai lungi și mai intense. Perioada cea mai dificilă este, de obicei, mijlocul verii, când temperaturile ridicate persistă zile la rând fără răciri semnificative. Nopțile rămân calde, ceea ce crește disconfortul și presiunea asupra organismului. În plus, astfel de sezoane sunt frecvent marcate de deficit de precipitații. Dar ploile nu lipsesc complet, ci apar brusc, sub formă de averse torențiale și furtuni, fără continuitate. Această alternanță între perioade lungi de secetă și episoade scurte, dar intense de instabilitate atmosferică este caracteristică anilor influențați de El Niño. V-ați pregătit pentru o astfel de vară?
Un alt factor important este lipsa influenței oceanice puternice asupra Balcanilor, comparativ cu vestul Europei, ceea ce amplifică variațiile de temperatură. E drept că El Niño nu este singurul factor care determină evoluția vremii, sistemele locale și dinamica maselor de aer rămânând esențiale. Chiar și așa, semnalele actuale conturează o imagine clară: vara ar putea fi dominată de temperaturi ridicate.
Cifrele care confirmă încălzirea
Creșterea temperaturilor se resimte deja la nivel global. În Statele Unite continentale, luna martie a fost cea mai caldă din ultimii 132 de ani. La nivel global, potrivit serviciului Copernicus Climate Change Service (C3S), a fost a patra cea mai caldă lună martie înregistrată, cu o temperatură medie cu 1,48°C peste nivelurile preindustriale.
În Europa, martie a fost al doilea cel mai cald din istorie.
Carlo Buontempo, directorul Copernicus Climate Change Service, a tras un semnal de alarmă. „Datele Copernicus pentru martie 2026 spun o poveste care dă de gândit: 1,48°C peste nivelurile preindustriale, cea mai mică extindere a gheții marine arctice înregistrată vreodată pentru luna martie și temperaturi ale suprafeței oceanului apropiate din nou de maxime istorice”.
„Fiecare dintre aceste date este impresionantă în sine, dar împreună conturează imaginea unui sistem climatic aflat sub presiune constantă și în accelerare”, a adăugat Buontempo.
