S-a terminat. Pur și simplu. O epocă întreagă s-a încheiat în tăcere, fără tam-tam. La Bruxelles, o reuniune care se voia un summit de criză a devenit, de fapt, priveghiul ordinii mondiale cunoscute de zeci de ani. A rămas o singură certitudine. Nu mai există cale de întoarcere, relatează Digi24.
Acesta e mesajul liderilor europeni, reuniți joi în capitala Europei. Summitul fusese convocat de urgență, ca răspuns la amenințările lui Donald Trump de a confisca Groenlanda. Lucrurile s-au dovedit mai puțin dramatice, președintele american dând înapoi. Totuși, conștientizarea a fost izbitoare: Europa a trecut un punct critic. Așa văd lucrurile jurnaliștii de la POLITICO, într-o analiză preluată de Digi24.
„Terapie de șoc”. Avertismentul final al lui Trump
Amenințările lui Trump legate de Groenlanda au fost un duș rece. Brutal. Schimbarea de mentalitate spre independență se contura de ani buni, de când a venit Trump la Casa Albă în 2017. Dar acest episod i-a forțat pe liderii europeni să se gândească la măsuri de neconceput cu doar câteva luni în urmă. De data asta, nimeni n-a mai ignorat avertismentul.
„Acesta este momentul Rubicon”, a spus un diplomat UE dintr-o țară de pe flancul estic, cu acces la discuțiile liderilor. „Este o terapie de șoc. Europa nu poate reveni la starea anterioară. Liderii spun acest lucru de zile întregi.”
Ce se luase inițial în calcul? Suspendarea acordului comercial cu SUA. Trimiterea de trupe în Groenlanda. Amenințări cu represalii comerciale drastice. Chiar dacă nu s-a ajuns la aceste măsuri, răspunsul a oferit o mostră a noii realități. Mesajul a fost clar.
Unitatea, arma neașteptată a Europei
Criza a adus ceva ce lipsea de mult blocului comunitar: unitate. Surprinzător? Poate. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, adesea pe poziții diferite, au fost acum pe aceeași lungime de undă. Avertismentul lor a fost comun: criza transatlantică a aruncat UE într-o realitate nouă. Și dură.
„Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, a punctat la final președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Fără declarații bombastice. Fără certuri. Nici măcar decizii formale. Și totuși, patru diplomați UE și un oficial european confirmă o înțelegere tacită: ruptura dintre vechea și noua ordine este definitivă. „Nu poate fi vorba doar de securitatea energetică sau de apărare, nu poate fi vorba doar de puterea economică sau de dependența comercială, trebuie să fie totul, dintr-o dată”, a explicat unul dintre diplomați.
Schimbare istorică pe flancul estic: Polonia și Estonia se repoziționează
Surpriza a venit de unde se aștepta mai puțină lume. Pentru țările de pe flancul estic, dependența de NATO și, deci, de SUA, era un articol de credință. O necesitate în fața unei Rusii expansioniste. Acum, totul s-a schimbat.
Estonia, de pildă, a declarat săptămâna trecută că ar lua în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda. Tallinn nu a trimis soldați. Dar simplul fapt că a adus în discuție posibilitatea a fost un semnal puternic.
Chiar și Polonia, unul dintre cei mai fideli aliați ai Washingtonului, a ieșit din zona de confort. Premierul Donald Tusk a semnalat deschiderea spre folosirea Instrumentului anti-coerciție al UE, o armă comercială de temut. „Am respectat și acceptat întotdeauna leadershipul american”, a declarat Tusk. „Dar ceea ce avem nevoie astăzi în politica noastră este încrederea și respectul între partenerii noștri de aici, nu dominația și coerciția. Asta nu funcționează.”
„Am învățat lecția”. Ce urmează pentru UE
O conștientizare similară apare și în țările nordice, campioane ale comerțului liber, dar și în Germania. Până și Berlinul, cu o cultură politică definită de încrederea în relația transatlantică, își pune acum întrebări despre vechile certitudini. Cancelarul Merz a sugerat chiar că Germania ar putea accepta o reacție comercială dură împotriva SUA.
„Când Europa nu este divizată, când suntem uniți și când suntem clari și puternici, inclusiv în dorința noastră de a ne apăra, atunci rezultatele vor fi vizibile”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen. „Cred că am învățat ceva în ultimele zile și săptămâni.”
Criza a fost un test. Unul trecut. „Aceasta este o nouă eră în care nu vom mai depinde de ei”, a confirmat un alt diplomat. Urmează deciziile cu adevărat grele. Agenda e clară: Ucraina, competitivitate, securitate, autonomie strategică. „Lecția este să nu spunem nu la toate.”
