Finlanda vrea să reducă drastic regiunile de sănătate

### Detalii despre raportul experților

Grupul de cercetători, format din specialiști de la universități finlandeze și de la Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL), a analizat primii ani de aplicare a reformei din domeniul sănătății, care a început în ianuarie 2023. Raportul, publicat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Finlanda, subliniază că restructurarea administrativă este crucială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale reformei.

Experții au formulat o serie de recomandări specifice. Aceștia sugerează ca, înainte de negocierile pentru formarea guvernului din primăvara anului 2027, să fie stabilite criterii clare și operaționale pentru reevaluarea structurii și a numărului de regiuni de bunăstare. De asemenea, raportul subliniază importanța coordonării între ministerele responsabile pentru sănătate și asistență socială.

### Problemele financiare ale regiunilor

Regiunile care oferă servicii de bunăstare se confruntă cu deficite bugetare considerabile. Conform datelor Băncii Centrale a Finlandei, în 2023, deficitul cumulat al acestor regiuni a ajuns la 1,7 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB-ul național. Situația s-a agravat și în 2024, deficitul ajungând la aproximativ 1,8 miliarde de euro, cu regiuni precum Finlanda de Sud-Vest raportând pierderi de 160 de milioane de euro, aproape duble față de estimările inițiale.

Legislația actuală impune ca regiunile să acopere deficitele acumulate până în 2026. Guvernul condus de premierul Petteri Orpo a alocat o finanțare suplimentară de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a sprijini regiunile în echilibrarea bugetelor pentru 2025.

### Serviciile de sănătate finanțate de stat

Raportul experților aduce în discuție o întrebare importantă: ce servicii de sănătate vor fi finanțate din fonduri publice în viitor? Această întrebare devine tot mai relevantă, având în vedere îmbătrânirea populației. Datele Eurostat indică o creștere a procentului persoanelor de peste 65 de ani de la 22% în prezent la 26% până în 2030 și la 29% până în 2060. Această schimbare demografică pune o presiune considerabilă asupra bugetului de sănătate.

Finlanda alocă anual aproximativ 22 de miliarde de euro pentru servicii de sănătate și asistență socială, ceea ce reprezintă 10% din PIB. Cheltuielile publice acoperă circa 80% din costurile totale ale sănătății, în timp ce plățile directe ale populației constituie 17%.

### Contextul reformei sănătății

Reforma sistemului de sănătate din Finlanda a fost planificată timp de două decenii înainte de implementarea sa în 2023. Responsabilitatea pentru organizarea serviciilor de sănătate și asistență socială a fost transferată de la cele 294 de municipalități la 21 de regiuni de bunăstare, plus orașul Helsinki, care a păstrat structuri proprii. Această reformă a fost considerată una dintre cele mai semnificative transformări administrative din istoria țării.

Implementarea reformei a avut loc într-un context complicat, fiind marcată de pandemia COVID-19, criza din Ucraina și datoria publică ridicată a Finlandei. Această situație a influențat grav modul în care regiunile au reușit să își desfășoare activitatea.

### Evaluarea furnizării serviciilor

Evaluarea intermediară a reformei arată rezultate mixte. Disponibilitatea serviciilor de sănătate a rămas constantă, dar calitatea și accesul au cunoscut îmbunătățiri. Totuși, există diferențe semnificative între regiuni în ceea ce privește modernizarea și disponibilitatea serviciilor. Deși serviciile de intervenție de urgență au fost îmbunătățite, orașele în creștere nu au beneficiat de aceleași progrese.

### Recomandări pentru viitor

Experții propun modificări ale modelului de finanțare pentru a stimula măsurile preventive și eficiente din punct de vedere al costurilor. Regiunile cu planuri detaliate aprobate care acumulază noi deficite în 2025 ar trebui să beneficieze de o prelungire a termenului pentru acoperirea acestora până în 2028. De asemenea, se sugerează creșterea responsabilității financiare a regiunilor, inclusiv dreptul de a percepe taxe locale.

Secretarul permanent al Ministerului Sănătății a subliniat necesitatea evaluării regulate a implementării reformei. Aceasta a schimbat modul în care sunt organizate și furnizate serviciile de sănătate publice.

### Perspectivele de viitor pentru Finlanda

Experții identifică trei scenarii posibile pentru sistemul de sănătate din Finlanda. Primul presupune o autonomie mai mare pentru regiuni. Al doilea se bazează pe dezvoltarea modelului actual, iar al treilea sugerează o conducere mai fermă din partea guvernului central. Raportul evidențiază necesitatea unei abordări sistematice, care să depășească mandatele parlamentare prin cooperarea între partidele politice.

Datoria publică a Finlandei a atins 82,1% din PIB în 2024, depășind limitele stabilite de Uniunea Europeană. Contextul economic complicat face ca deciziile referitoare la sistemul de sănătate să fie din ce în ce mai urgente. Economia Finlandei a stagnat comparativ cu alte state din zona euro, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut. Aceste aspecte subliniază necesitatea urgentă de reformă în domeniul sănătății.