Premierul italian Giorgia Meloni a trimis luni o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Șefa guvernului de la Roma solicită relaxarea regulilor fiscale europene pentru gospodăriile și industriile afectate de costurile uriașe la energie. Meloni susține că securitatea energetică trebuie tratată cu aceeași urgență ca și cheltuielile pentru apărare.
Scrisoarea de la Roma catre Bruxelles
Intr-o analiza publicata recent de Euronews, se arata ca apelul vine pe fondul temerilor privind un nou șoc energetic. Tensiunile escaladează în Orientul Mijlociu, iar rutele maritime esențiale pentru petrol și gaze, precum Strâmtoarea Ormuz, sunt vizate de posibile blocaje. Iar factura la curent sau la gaze nu ține cont de granițe. Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Dacă prețurile explodează din nou la nivel european, românii vor simți imediat șocul pe facturile emise de furnizorii locali, exact cum s-a întâmplat după invazia Rusiei în Ucraina. Atunci am văzut fabrici închise, inflație galopantă și ajutoare de stat de urgență.
În documentul oficial, premierul Italiei cere același curaj politic pe care blocul comunitar l-a arătat în privința înarmării. „Dacă pe bună dreptate considerăm apărarea o prioritate strategică de o asemenea amploare încât să justifice activarea Clauzei Naționale de Derogare, atunci trebuie să avem curajul politic de a recunoaște că astăzi securitatea energetică este, si o prioritate strategică europeană”, se arată în scrisoare.
Banii pentru armata versus banii pentru facturi
Roma vizează direct Clauza Națională de Derogare a UE. Acest mecanism (adoptat pe 8 iulie) permite statelor membre o flexibilitate fiscală temporară pentru a crește cheltuielile de apărare în circumstanțe excepționale. Meloni vrea exact același tratament pentru măsurile energetice de urgență.
Până la urmă, guvernele nu pot cere oamenilor să susțină financiar industria militară, în timp ce ignoră presiunea de pe umerii familiilor și firmelor.
„Nu putem justifica în fața cetățenilor noștri faptul că UE permite flexibilitate financiară pentru securitate și apărare înțelese în sens strict și nu pentru a apăra familiile, lucrătorii și întreprinderile de o nouă urgență energetică ce riscă să lovească puternic economia reală”, a transmis Giorgia Meloni.
Italia are a doua cea mai mare pondere a datoriei în PIB din Uniunea Europeană, imediat după Grecia. Asta limitează drastic spațiul de manevră al Romei pentru subvenții mari sub actualele reguli fiscale.
Programul SAFE de 150 de miliarde de euro intra in impas
Dar lucrurile nu se opresc la o simplă cerere. Premierul conservator, lider al partidului Frații Italiei, a sugerat că lipsa de flexibilitate pentru costurile la energie ar putea bloca sprijinul Italiei pentru programul SAFE (Security Action for Europe). Vorbim despre un mecanism comun de împrumut al UE în valoare de 150 de miliarde de euro, menit să consolideze capacitățile de apărare și să ajute statele membre să atingă țintele NATO.
„În absența acestei coerențe politice necesare, ar fi foarte dificil pentru guvernul italian să explice publicului un posibil recurs la programul SAFE în condițiile avute în vedere în prezent”, a scris Meloni.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat pe 14 mai că a cerut clarificări de la Trezorerie pentru a stabili dacă Italia va participa la fondul de achiziții de arme al UE. Guvernul de la Roma are termen până la sfârșitul lunii pentru a decide dacă se alătură schemei.
