Belén Garijo, CEO-ul companiei germane Merck, susține necesitatea unei tranziții către un nou model de globalizare, denumit „globalizare de precizie”. Aceasta idee împrumută concepte din medicina personalizată pentru a răspunde provocărilor geopolitice actuale ale marilor puteri economice. Garijo, care are o experiență vastă în domeniul sănătății și o carieră de peste 30 de ani în industria farmaceutică, consideră că lecțiile învățate din domeniul medical pot fi aplicate la nivelul economiei globale.
În trecut, medicina se baza pe un model uniform, destinat pacientului „mediu”. Medicamentele erau produse în masă, ceea ce a permis democratizarea accesului la tratamente și a transformat multe afecțiuni grave în afecțiuni gestionabile. Totuși, această abordare nu a fost suficientă pentru pacienții cu nevoi specifice. Odată cu introducerea produselor biologice, cum ar fi anticorpii monoclonali, standardul de îngrijire a evoluat semnificativ. De asemenea, inovații recente, precum conjugatele anticorp-medicament, au accelerat tranziția către o eră a îngrijirii personalizate.
Pentru a susține această schimbare, industria farmaceutică a fost nevoită să-și adapteze modelul operațional. Companiile au investit în aprofundarea cunoștințelor despre biologia pacienților și au integrat datele și inteligența artificială pentru a spori eficiența în dezvoltarea medicamentelor. Potrivit datelor prezentate de Garijo, ponderea noilor modalități terapeutice în pipeline-ul clinic global va crește de la 15% în 2005 la aproximativ 60% în 2025. Cele mai mari 20 de companii farmaceutice au început să adopte strategii multimodale care vizează tratarea pacientului în ansamblu, nu doar a bolii.
Garijo compară evoluția din domeniul sănătății cu transformările din comerțul global. Globalizarea a fost inițial concepută pentru a facilita eficiența prin standardizarea produselor. Deși acest model a avut beneficii istorice, s-a dovedit ineficient în fața diverselor crize, precum pandemia COVID-19 sau conflictele comerciale. Această realitate a determinat marile puteri economice să caute soluții mai adaptate nevoilor lor specifice. De exemplu, Statele Unite se concentrează pe readucerea producției pe propriul teritoriu, în timp ce China prioritizează autonomia și viteza, iar Europa își dorește o autonomie strategică sporită. Aceste cerințe reflectă o necesitate crescândă de securitate a aprovizionării și competitivitate în sectoare esențiale, precum cel al medicamentelor și semiconductorilor.
Potrivit lui Garijo, modelul tradițional de globalizare nu mai este viabil. Aproximativ 70% din comerțul internațional se bazează pe lanțuri de aprovizionare complexe. O replicare completă a producției la nivel local ar implica costuri exorbitante fără beneficii semnificative. Astfel, adaptarea unei abordări multimodale, similară cu cea din domeniul sănătății, devine esențială. Companiile multinaționale trebuie să fie capabile să ajusteze soluțiile globale pentru a răspunde nevoilor locale.
Globalizarea de precizie se bazează pe patru elemente fundamentale. Primul element este un portofoliu diversificat care poate fi personalizat pentru fiecare piață locală. Al doilea este o amprentă globală care echilibrează complexitatea cu capacitatea regională, incluzând furnizori multipli și producție modulară. Al treilea element include platforme de date interoperabile la nivel global, dar de încredere la nivel local. În cele din urmă, este necesară o guvernanță flexibilă între jurisdicții, care să mențină standarde unificate de integritate și conformitate.
Merck aplică deja această strategie. Din 2020, compania a investit peste 11 miliarde de euro pentru a-și reconfigura amprenta globală în regiunile Asia, SUA și Europa, adoptând o abordare regională. Compania a integrat ecosisteme bazate pe inteligență artificială și a dezvoltat fundații solide de date. De asemenea, a împuternicit echipele locale să acționeze rapid și a aprofundat colaborările între regiuni pentru a asigura interoperabilitatea și accesibilitatea.
În contextul actual, economia globală se confruntă cu presiuni multiple. Tensiunile comerciale și fragmentarea economică cresc, iar companii precum Merck trebuie să fie reziliente. Garijo va părăsi funcția de CEO în aprilie 2026, iar succesorul său, Kai Beckmann, va prelua conducerea într-un moment crucial. Merck a navigat cu succes prin provocările pandemiei și a realizat achiziții strategice, demonstrând astfel adaptabilitate și viziune.
Garijo lansează o întrebare provocatoare pentru liderii de afaceri și politicieni: vom construi sisteme globale adaptate regional care să promoveze încrederea și reziliența, sau ne vom aștepta pasiv la următoarea criză? Această întrebare subliniază importanța unei strategii proactive în fața incertitudinilor economice globale.
