Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se pronunță joi, 4 iunie, asupra unei decizii majore cu impact direct asupra scenei publice din România. Magistrații trebuie să stabilească dacă începe judecata pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de fapte grave împotriva ordinii constituționale. Hotărârea vine după ce instanța supremă a amânat deja de două ori pronunțarea în acest caz complex.
Acuzațiile procurorilor. De la informații false la arme și explozibili
Dar ce se află mai exact în spatele acestui dosar voluminos? Dincolo de termenele legale, acuzațiile formulate de Parchetul General conturează imaginea unei tentative de preluare violentă a controlului.
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. La aceasta se adaugă și acuzația de comunicare de informații false, în formă continuată.
Iar în cazul lui Horațiu Potra, lista infracțiunilor este și mai contondentă. Procurorii îl acuză direct de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
Nu sunt singurii vizați de anchetatori.
Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, sunt acuzați la rândul lor de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de restul inculpaților din grup.
Planul din spatele protestelor și armele descoperite
Cum s-a declanșat toată această investigație de amploare? Așa cum relatează Adevarul într-o sinteză a cazului, anchetatorii susțin că punctul de plecare a fost anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
În acel context extrem de tensionat pentru români, Georgescu și Potra ar fi avut o întâlnire decisivă. Acolo ar fi fost discutate planuri clare ce vizau acțiuni violente cu scopul de a influența ordinea constituțională a statului.
Procurorii susțin că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup de persoane cu pregătire militară. Intenția lor? Să provoace tulburări masive și proteste deturnate în acțiuni violente pe străzi.
Și totuși, ce rol avea celălalt inculpat principal în această schemă?
Călin Georgescu ar fi contribuit prin comunicări publice și contacte considerate relevante în anchetă de către procurori. Vă dați seama ce implică o astfel de mobilizare logistică la nivel național? Pentru a proba aceste suspiciuni, autoritățile au efectuat zeci de percheziții în mai multe județe din țară.
Rezultatele descinderilor au fost pe măsura acuzațiilor. Anchetatorii au descoperit arme albe, materiale pirotehnice și sume importante de bani, potrivit informațiilor oficiale din dosar.
Traseul juridic și deciziile privind arestul preventiv
Până la urmă, decizia de joi a ÎCCJ nu apare din neant. Ea vine ca urmare a unui parcurs juridic care a început în primăvară.
În data de 2 aprilie, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței. Judecătorii de acolo au dispus începerea judecății pentru toți cei 22 de inculpați (o decizie care părea să deblocheze rapid dosarul pentru procurori).
Numai că hotărârea nu era definitivă. Avocații apărării au atacat-o imediat la instanța supremă.
Între timp, magistrații au luat decizii ferme privind libertatea celor implicați. ÎCCJ a respins definitiv contestația lui Horațiu Potra privind măsura arestării preventive. Cert e că acesta rămâne în detenție pe durata procedurilor judiciare.
Situația stă puțin diferit pentru rudele sale. Fiul și nepotul lui Potra au fost plasați sub control judiciar, o măsură preventivă mai blândă, dar care vine cu restricții stricte.
De la alegerile din 2024 la decizia din 4 iunie 2026
Timpul scurs de la primele fapte investigate și până la acest termen arată complexitatea strângerii de probe. Vorbim despre evenimente care își au originea în iarna anului 2024, exact în momentul anulării scrutinului prezidențial.
Atunci, anchetatorii au intrat pe firul unor comunicări suspecte.
De la acel moment și până la trimiterea în judecată, dosarul a adunat volume întregi de declarații, rapoarte de percheziție și expertize ale armelor confiscate. Faptul că 22 de persoane au fost inculpate simultan a necesitat o procedură de cameră preliminară laborioasă.
Judecătorii ÎCCJ urmează să stabilească definitiv joi dacă dosarul intră pe fond sau dacă întregul material este retrimis la Parchetul General pentru refacerea anchetei.
