În restructurarea radicală de la Fisc intră 76 de unități ANAF care ar putea fi desființate

Propunerile venite din teritoriu

Decizia nu a venit, la prima vedere, direct de la centru. Propunerile de închidere au fost înaintate chiar de șefii administrațiilor județene ale Fiscului, care au urmat o serie de criterii clare, stabilite anterior de conducerea centrală a ANAF din București. responsabilitatea a fost delegată la nivel local, însă pe un calapod gândit în Capitală.

Ce înseamnă tăierea a 47% din rețea

Dar ce înseamnă, concret, această tăiere masivă? Vorbim despre aproape jumătate din întreaga rețea teritorială a Fiscului, un procent exact de 47%. Iar dacă planul merge mai departe, consecințele vor fi vizibile imediat la nivelul fiecărui județ din țară.

Impactul va fi major.

Calculele arată că, în medie, fiecare județ din România ar rămâne cu aproximativ două unități fiscale funcționale. Asta în condițiile în care acum rețeaua este mult mai densă, acoperind și orașe mai mici sau chiar comune. Cum vine asta pentru contribuabilul de rând, care va trebui să bată drumuri mai lungi pentru a-și rezolva problemele? E o întrebare la care Fiscul va trebui să răspundă.

O centralizare forțată

Mișcarea pare să indice o strategie clară de centralizare a operațiunilor și de reducere a prezenței fizice în teritoriu. Prin reducerea drastică a numărului de sedii, Fiscul își va concentra, cel mai probabil, personalul și resursele în mai puține puncte strategice. E drept că digitalizarea ar trebui să compenseze, dar știm cu toții cum stau, nu de puține ori, lucrurile cu platformele statului.

Numai că planul, așa cum este prezentat acum (fără detalii clare despre relocarea personalului sau alternativele digitale pentru cetățeni), lasă multe semne de întrebare cu privire la accesibilitatea serviciilor pentru românii din localitățile mai mici.