INML lucrează la limita minimă de funcționare, cu datorii de aproape 5 milioane de lei, spune directorul

Întârzierile pot afecta anchetele și familiile care așteaptă eliberarea defuncților. Directorul INML, Sorin Hoștiuc, a spus că fondul de salarii al institutelor medico-legale a fost redus cu 10% prin Ordonanța 7, iar activitatea ajunge uneori la limita minimă de funcționare.

La INML lucrează acum 4 autopsieri, după ce 2 au plecat în ultimul an.

Miercuri erau programate 8 cazuri de autopsie, într-o zi în care institutul îi avea la lucru pe toți cei 4 autopsieri. Alte 2 cazuri au fost lăsate pentru ziua următoare. Timpul de așteptare era de maximum o zi la momentul declarației.

Autopsiile sunt dispuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul București sau de Serviciul Omoruri, printr-un act procedural care stabilește efectuarea expertizei medico-legale. O întârziere poate afecta astfel cursul anchetei.

Presiunea nu este doar de volum, ci și de siguranță

Directorul INML a avertizat că suprasolicitarea autopsierilor crește riscul de rănire și de îmbolnăvire la muncă. El a invocat expunerea la cazuri cu risc biologic crescut, inclusiv persoane cu HIV, hepatite sau tuberculoză.

Presiunea de personal nu se oprește la autopsii. În următorii 2-3 ani, în unele județe sau regiuni se vor pensiona mai mult de jumătate dintre medicii legiști, potrivit lui Sorin Hoștiuc, care a descris problemele din sistem drept cronice și tot mai severe.

La INML, în acest an urmează să fie desființat compartimentul de laborator medico-legal, după pensionarea ambilor angajați. Activitatea ar urma să fie redistribuită între alte laboratoare. Și în toxicologie, în lunile următoare, se va pensiona jumătate din cadrele superioare.

Numărul analizelor pentru testările antidrog în trafic a scăzut față de anul trecut.

În paralel cu lipsa de personal, institutul încearcă să ocupe un post de autopsier scos la concurs în septembrie, după ce o lege a deblocat angajările până la sfârșitul anului.

Posturile deblocate nu rezolvă și lipsa banilor. Bugetul de salarii pentru ultimele 6 luni a fost redus cu 20%, iar Hoștiuc a spus că o nouă angajare ar însemna tăierea banilor de la ceilalți salariați.

Tarifele vechi lasă neacoperite costurile reale

O parte din problemă vine și din felul în care sunt plătite serviciile medico-legale.

Un exemplu dat de acesta este expertiza pentru culpă, tarifată la 25 de lei, deși poate însemna câteva zeci de ore de analiză, 100-200 de pagini de tehnoredactat și discuții în comisii cu specialiști. O autopsie fără analize de laborator costă 400 și ceva de lei.

Potrivit lui Sorin Hoștiuc, suma pentru o autopsie fără analize nu acoperă nici jumătate din costurile materiale ale procedurii. Institutul trebuie să suporte din acești bani sacii, recoltarea probelor și recipientele necesare pentru lucru și transport.

Separat de problemele din medicina legală, România a deschis miercuri, 9 septembrie 2026, la București, reuniunea Comitetului directorilor politici al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, primul eveniment oficial organizat în timpul președinției sale SEECP.

Mandatul României se întinde din 1 iulie 2026 până la 30 iunie 2027, după președinția Bulgariei. Clara Staicu, secretar de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, a prezentat prioritățile sub motto-ul „Rezilientă. Conectată. Europeană.”

Pe agenda anunțată de București au intrat dialogul politic și sprijinul pentru extindere, consolidarea stabilității și securității regionale, precum și dezvoltarea economică și socială. Staicu a spus că România urmărește inițiative cu beneficii concrete pentru regiune.

Discuțiile reuniunii au vizat calendarul președinției române, concluziile mandatului Bulgariei, rotația președințiilor SEECP și activitatea Consiliului de Cooperare Regională, structura operațională a procesului. La deschidere a intervenit și Amer Kapetanovic, secretarul general al acestui consiliu.

Clara Staicu a evidențiat rolul acestui consiliu în proiecte legate de Strategia Europa de Sud-Est 2030, piața comună regională, agenda verde, acordurile privind mobilitatea și acordul regional de roaming. România și-a reiterat și sprijinul pentru extinderea UE către Balcanii de Vest și Europa de Est.

„Riscul este ca expertizele să se facă din ce în ce mai târziu, riscul este ca expertizele să aibă o scădere a calității, lucru pe care, din nou, încercăm să-l evităm cu orice preț”, a declarat Sorin Hoștiuc, directorul INML, pentru News.ro.