Inteligența artificială în Europa – România pe locurile de mijloc

Analiza realizată de Euronews Next arată că țările nordice și occidentale din Europa conduc în utilizarea instrumentelor AI generative, în timp ce statele din Europa de Est, inclusiv România, înregistrează rate de adoptare mai moderate.

Topul european al utilizării AI generative

Potrivit datelor prezentate în studiu, Norvegia, Danemarca și Olanda ocupă primele locuri în clasamentul european al utilizării instrumentelor de inteligență artificială generativă. Aceste țări înregistrează rate de adopție de peste 25% din populația adultă care folosește regulat platforme precum ChatGPT sau Google Gemini.

Germania și Franța se situează pe poziții intermediare, cu aproximativ 18-22% din populația adultă care utilizează aceste instrumente lunar. „Observăm o corelație puternică între nivelul de educație digitală și adoptarea tehnologiilor AI în rândul populației”, a declarat Sarah Mitchell, analist tehnologic la Euronews Next.

Situația României în peisajul european

România se clasează pe locul 16 din 27 de țări analizate, cu o rată de utilizare a instrumentelor AI generative de aproximativ 12% din populația adultă. Această cifră o plasează în categoria țărilor cu adopție moderată, alături de Polonia, Ungaria și Cehia.

Factorii care influențează această poziție includ nivelul de educație digitală, accesul la internet de mare viteza și cunoașterea limbii engleze, majoritatea instrumentelor AI fiind disponibile inițial în această limbă. De asemenea, diferențele de vârstă joacă un rol important, tinerii români de 18-35 de ani având o rată de utilizare de 28%, comparativ cu doar 4% în rândul celor peste 55 de ani.

ChatGPT domină preferințele utilizatorilor

Studiul relevă că ChatGPT rămâne cel mai popular instrument de AI generativă în Europa, fiind folosit de 68% din utilizatorii de tehnologii AI. Google Gemini ocupă a doua poziție cu 22%, urmat de Grok cu 8% și alte platforme cu restul de 2%.

Utilizatorii români preferă în proporție de 72% ChatGPT pentru diverse activități, de la redactarea de texte până la rezolvarea de probleme matematice. „Vedem o creștere constantă în utilizarea acestor instrumente, în special în rândul studenților și profesioniștilor din IT”, a explicat Andrei Popescu, cercetător în tehnologii emergente la Universitatea Politehnica București.

Barierele în adoptarea tehnologiei

Principalele obstacole în calea unei adopții mai largi a instrumentelor AI în România sunt lipsa de cunoștințe despre funcționalitățile acestora (45% din respondenți), preocupările legate de confidențialitatea datelor (38%) și bariera lingvistică (23%).

Companiile românești încep să integreze aceste tehnologii în procesele lor de lucru, dar într-un ritm mai lent comparativ cu țările din Europa de Vest. Sectoarele IT, marketing și educație sunt pionierele în adoptarea instrumentelor de inteligență artificială generativă.

Prognoze pentru următorii ani

Experții anticipează o creștere accelerată a utilizării instrumentelor AI în România în următorii doi ani, odată cu dezvoltarea versiunilor în limba română și creșterea gradului de alfabetizare digitală. Se estimează că până în 2026, rata de utilizare ar putea ajunge la 25-30% din popolazione adultă.

Guvernul român a anunțat recent intenția de a lansa programe de educație digitală care să includă și utilizarea responsabilă a instrumentelor de inteligență artificială, urmând modelul țărilor nordice care conduc în acest domeniu.