Iranul anunta 2 milioane de concedieri, pe fondul conflictului cu SUA si Israel

„Reechilibrarea forței de muncă”, un eufemism pentru criză

Oficialii de la Teheran și angajatorii au un termen preferat pentru acest dezastru social: „reechilibrare a forței de muncă”. Numai că, dincolo de limbajul de lemn, realitatea de pe străzi este cu totul alta, iar iranienii o dezbat intens pe rețelele sociale. Aceștia descriu un impact economic vizibil în viața de zi cu zi, de la transportul public mult mai puțin aglomerat și până la o activitate comercială redusă drastic.

Efectele nu se limitează doar la fabricile afectate direct de loviturile aeriene. Valul de disponibilizări s-a extins rapid în comerț, în industria prelucrătoare, în sectorul de retail și chiar în economia digitală. E drept că reducerea generală a consumului a amplificat dificultățile, în condițiile în care populația își restrânge cheltuielile la strictul necesar. Domenii precum turismul, restaurantele și comerțul nealimentar sunt printre cele mai lovite.

Lovitură dublă: internet blocat și consum în picaj

Ca și cum situația nu era deja complicată, autoritățile au impus întreruperi frecvente ale internetului, motivând decizia prin rațiuni de securitate. Consecințele economice au fost însă directe și devastatoare pentru sectorul tehnologic. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a recunoscut anterior că „fiecare zi de blocare a internetului generează pierderi economice de aproximativ 50 de mii de miliarde de riali (circa 35 de milioane de dolari)”.

Calculul este simplu. Cele peste 50 de zile de restricții (cumulate) au costat economia iraniană peste 1,8 miliarde de dolari.

Și cine suferă cel mai mult? Femeile, care oricum reprezentau o proporție redusă din forța de muncă, au fost afectate în mod deosebit, multe dintre ele depinzând de platformele online pentru a-și vinde produsele sau serviciile.

De la petrochimie la industria auto, efect de domino

Iar problemele nu se opresc aici. Loviturile aeriene asupra unor obiective industriale majore, inclusiv complexe petrochimice și combinate siderurgice, au dus la pierderi directe de locuri de muncă. Mai mult, au afectat lanțuri întregi de aprovizionare, cu un efect de domino în toată economia.

Industria auto, un gigant care angajează direct sau indirect aproximativ un milion de persoane, se confruntă la rândul ei cu dificultăți majore. V-ați întrebat cum mai funcționează o fabrică de mașini când transporturile maritime sunt blocate și importurile de materii prime incerte? Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au contribuit la întreruperea activității unor uzine, iar companiile au recurs la diverse strategii: unele au anunțat concedieri cu promisiunea reangajării ulterioare, în timp ce altele au impus concedii fără plată pe termen nelimitat.

Răspunsul guvernului și un viitor sumbru

Guvernul iranian a introdus un program de sprijin pentru întreprinderile mici, oferind împrumuturi per angajat, însă impactul acestor măsuri este limitat de condițiile de rambursare și de dobânzile ridicate. În paralel, și sectorul media a fost afectat, unele instituții recurgând la concedieri sau la transformarea angajaților în colaboratori independenți pentru a reduce costurile.

Toată această criză a locurilor de muncă vine pe un fond economic deja dezastruos, cu o inflație oficială care a depășit 50%. Analiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în cazul reluării conflictului sau al menținerii sancțiunilor internaționale, presiunile combinate riscând să afecteze dramatic nivelul de trai al populației.