Liderii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru a doua zi a summitului UE, iar miza principală a devenit bugetul pe termen lung al blocului comunitar. Discuțiile se anunță extrem de tensionate, în condițiile în care țările frugale cer tăieri drastice dintr-un pachet financiar masiv.
Bugetul european si taberele care impart banii
Președinția cipriotă a UE a venit cu o primă propunere care adaugă 32,8 miliarde de euro la potul inițial de 2 trilioane de euro pus pe masă de Comisia Europeană. Numai că țările nordice nici nu vor să audă. Olanda a respins deja planul din start.
Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, a explicat clar poziția taberei frugale. Volumul propus este „mult prea mare” și „trebuie să scadă substanțial”.
„Din punctul de vedere al Suediei, ne dorim un buget care să fie în jur de 1% din VNB, deci aceasta este o scădere substanțială”, a declarat oficialul suedez. „Multe state membre stabilesc priorități dure acasă, UE trebuie să facă același lucru. Este vorba despre asumarea responsabilității pentru banii contribuabililor.”
Cum ne afectează pe noi toată această dispută tehnică de la Bruxelles? Destul de direct. România face parte din grupul celor 16 state numite informal „Prietenii Coeziunii”. Această tabără luptă ca banii pentru agricultură și dezvoltare regională (adică fondurile din care construim autostrăzi sau modernizăm spitale) să fie păstrați intacți. Dacă Suedia și Olanda obțin tăierile cerute, guvernele de la București și Varșovia vor avea pur și simplu mai puțini bani europeni la dispoziție în următorul deceniu.
Canal diplomatic surpriza catre Moscova
Dincolo de cifre, prima seară a summitului a fost dominată de o decizie neașteptată. Președintele Consiliului European, António Costa, a deschis un canal diplomatic cu Moscova. Șeful său de cabinet, Pedro Lourtie, a purtat deja discuții telefonice cu un consilier superior al președintelui rus Vladimir Putin.
Așa cum a relatat joi dimineață Euronews într-o analiză de la fața locului, mai mulți lideri s-au arătat îngrijorați că nu au fost consultați în prealabil. Și totuși, mișcarea are susținere. Un oficial UE a explicat că „un număr de lideri” au indicat faptul că António Costa ar fi „reprezentantul natural” al intereselor blocului comunitar.
Scopul acestui canal de comunicare este clar. Oficialul european a precizat că obiectivul este „să fim pregătiți, când va veni momentul potrivit, să apărăm interesele UE”, în condițiile în care Bruxelles-ul nu consideră că Rusia este gata acum să negocieze. Premierul belgian Bart de Wever a susținut deja public un potențial rol al lui Costa în viitoarele negocieri de pace.
Razboiul comercial cu China si presiunea americana
Liderii au abordat și problema concurenței neloiale chineze. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit mandat să dezvolte noi instrumente împotriva produselor ieftine și puternic subvenționate venite din China. Deficitul comercial al UE în raport cu Beijingul a atins anul trecut suma uriașă de 360 de miliarde de euro.
Prezent și el la prima parte a discuțiilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor să deschidă fazele rămase din negocierea de aderare a Kievului în săptămânile următoare și să aprobe procedura rapidă de aderare.
Iar peste toate aceste dosare grele planează acum și un avertisment clar venit de peste ocean. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni la nivelul Pentagonului privind forțele SUA din Europa. Rezultatul va depinde strict de rapiditatea cu care europenii își vor asuma responsabilitatea pentru propria securitate. Să fim serioși, mesajul americanilor e cât se poate de transparent pentru țările NATO de pe continent.
Tensiuni diplomatice majore cu Israelul
Un alt front diplomatic s-a deschis chiar înainte de summit. Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a amenințat că va întrerupe orice contact cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Motivul? Presupuse declarații ale acesteia (nepublicate oficial) în care ar fi comparat Israelul cu fostul regim rasist de apartheid din Africa de Sud.
Gideon Sa’ar a scris pe rețelele sociale că Israelul nu a primit nicio „dezmințire, clarificare sau răspuns” în legătură cu „declarația severă” a oficialului european. Astfel, ministrul israelian a concluzionat că nu are „nicio altă opțiune decât să întrerup orice contact” cu Kaja Kallas.
La sosirea la summitul de la Bruxelles, Kallas a încercat să calmeze spiritele, fără să confirme sau să infirme acele comentarii.
„Nu suntem întotdeauna de aceeași părere cu israelienii”, a declarat ea jurnaliștilor.
„Am avut discuții foarte bune, deschise, sincere și uneori foarte dificile cu ministrul Sa’ar, pe care le-am găsit foarte constructive. Suntem dispuși să continuăm cu acest lucru, dar nu putem nega criticile”, a adăugat Kaja Kallas.
Pe alt palier global, șeful Organizației Internaționale pentru Migrație a avertizat la un forum din Berlin că tăierile ajutoarelor pentru dezvoltare decise de țările bogate vor duce la creșterea valurilor de migranți dinspre regiunile sărace.
Negocierile de la Bruxelles pe marginea bugetului european vor continua pe parcursul zilei de vineri, liderii încercând să ajungă la un compromis înainte de alegerile majore programate anul viitor în Franța și Polonia.
