Președintele Donald Trump a oprit o intervenție militară masivă asupra Iranului programată pentru ziua de marți. Liderul de la Casa Albă a explicat luni seară că au loc „negocieri serioase” pentru a pune capăt războiului.
Negocierile care au oprit rachetele americane
Dar cum s-a ajuns la această decizie pe muchie de cuțit?
Așa cum relatează Npr într-o analiză publicată recent, președintele american plănuise inițial „un atac foarte major”. Totul s-a schimbat după ce aliații din Golf, inclusiv liderii din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, i-au cerut să aștepte două sau trei zile pentru că simt că sunt aproape de o înțelegere cu regimul de la Teheran.
„Se pare că există o șansă foarte bună ca ei să rezolve ceva. Dacă putem face asta fără să-i bombardăm la naiba, aș fi foarte fericit”, a declarat Donald Trump la Casa Albă, după ce făcuse anunțul inițial pe o rețea socială.
Atacul a fost amânat „pentru puțin timp, sperăm, poate pentru totdeauna”.
Și totuși, liderul american a cerut armatei SUA „să fie pregătită să meargă înainte cu un asalt complet, la scară largă asupra Iranului, în orice moment, în cazul în care nu se ajunge la un Acord acceptabil”. Până la urmă, armistițiul stabilit la jumătatea lunii aprilie a fost constant amenințat. Chiar în weekend, președintele lansase un avertisment clar: „Pentru Iran, ceasul ticăie și ar fi bine să se miște, REPEDE, sau nu va mai rămâne nimic din ei”.
Această ezitare amintește de începutul războiului. Atunci a ordonat lovituri la sfârșitul lunii februarie la scurt timp după ce sugerase că va lăsa negocierile să se desfășoare. Acum, Trump descrie pauza actuală drept o „evoluție foarte pozitivă”, recunoscând eșecurile din trecut, dar adăugând că „acest lucru este puțin diferit”.
Impactul global și prețurile la pompă
V-ați întrebat vreodată de ce prețul la pompă crește brusc în România la câteva zile după un conflict la mii de kilometri distanță?
Explicația ține strict de cotațiile petrolului, iar piețele reacționează instantaneu la o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz. Iranul a închis efectiv această cale navigabilă vitală pentru transportul de petrol, gaze și îngrășăminte. Cu doar câteva minute înainte de anunțul președintelui american, contractele futures pentru petrol se tranzacționau cu 108,83 dolari barilul. Vestea negocierilor a tăiat imediat peste 2 dolari din preț, cotația închizând ziua de luni la 107,25 dolari pe baril.
Să fim serioși, orice escaladare înseamnă carburanți mai scumpi pentru șoferii români. Între timp, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Comandamentul Central al SUA a redirecționat 85 de nave comerciale de la jumătatea lunii aprilie și până luni.
Reacția Teheranului și incidentul nuclear
Televiziunea de stat iraniană a reacționat rapid. Într-un mesaj pe burtieră și pe contul său de X, a catalogat decizia americană drept o „retragere” bazată pe „frică”.
Sistemele de apărare au fost activate luni seara pe Insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz. Aici locuiesc aproximativ 150.000 de oameni și funcționează o instalație de desalinizare a apei. Presa iraniană a transmis că situația este „sub control” în acea zonă.
Numai că tensiunile din regiune rămân la cote alarmante. Duminică, o lovitură cu dronă a declanșat un incendiu la marginea singurei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite. Autoritățile locale au numit incidentul un „atac terorist neprovocat”. Emiratele Arabe Unite au acuzat recent Iranul de lansarea de atacuri cu drone și rachete în ciuda încetării focului.
Dosarul nuclear rămâne blocat
Pentru a gestiona criza, Donald Trump a purtat discuții în ultimele zile cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele chinez Xi Jinping.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a explicat luni, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său german la Berlin, că preocuparea imediată a negocierilor este menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz. O mare parte din uraniul îmbogățit al Iranului se află acum îngropat sub tuneluri prăbușite, în urma atacurilor lansate în iunie de SUA împreună cu Israel (operațiune despre care autoritățile de la Washington spun că este strict monitorizată).
„În prezent, nu există o situație care să prezinte o amenințare reală”, a declarat Fidan. „Dar pentru ca acest lucru să continue, părțile trebuie să ajungă și să încheie o negociere nucleară între ele”.
Oficialul turc crede că Iranul nu se opune în principiu respectării condițiilor nucleare, dar a subliniat că „întrebarea este ce se va da în schimb, în ce ordine și în ce condiții”.
Ministrul iranian de Externe declarase vineri că lipsa de încredere este cel mai mare obstacol. Deși Iranul a inclus unele concesii nucleare în ultima sa propunere pentru încheierea războiului, președintele american a respins ferm documentul, numindu-l „gunoi”.
