Un solicitant de azil din Irak a realizat o călătorie de 400 de kilometri cu taxiul pentru o simplă consultație medicală la genunchi. Această cursă a costat statul britanic aproximativ 600 de lire sterline, iar guvernul de la Londra a decis să oprească această practică controversată.
Ministra de Interne, Shabana Mahmood, a anunțat recent că solicitanții de azil nu vor mai avea acces la taxiuri plătite din fonduri publice pentru deplasările la consultații medicale. Noile reglementări vor intra în vigoare în februarie 2025.
Investigația BBC care a dus la această decizie a scos la iveală utilizarea extinsă a taxiurilor de către solicitanții de azil, evidențiind cazuri de călătorii extrem de costisitoare pentru vizite medicale obișnuite. Cazul cel mai bine cunoscut este cel al unui irakian, numit Kadir, care a fost transportat pe o distanță de 400 de kilometri pentru o examinare a genunchiului. Șoferul taxiului a informat că costul total al cursei a fost de 600 de lire sterline.
Kadir a menționat că ar fi preferat să călătorească cu trenul, însă sistemul automatizat de rezervări din hotelurile pentru solicitanți de azil nu oferea alternative precum transportul public sau mersul pe jos. El a declarat că Ministerul de Interne ar fi trebuit să-i ofere un bilet de tren, subliniind că sistemul actual cheltuie prea mulți bani și că nu au alte opțiuni disponibile.
Investigația BBC File on Four a explicat modul în care funcționa acest sistem. Solicitanții de azil erau obligați să prezinte dovada unei programări medicale la recepția hotelului, iar un taxi era rezervat automat, fără opțiuni alternative. Acest lucru era frecvent, deoarece migranții, mutați între hoteluri, își păstrau adesea același medic din sistemul NHS, ceea ce ducea la creșterea distanțelor parcurse pentru consultații.
Contractorul guvernamental Clearsprings Ready Homes plătea aproximativ 350.000 de lire sterline pe lună unei singure companii de taxi, sumă ce acoperea aproximativ 6.000 de curse. Transportul solicitanților de azil reprezenta o cheltuială medie de aproape 16 milioane de lire sterline anual pentru contribuabilii britanici.
Șoferii de taxi au raportat abuzuri în sistem, acuzând subcontractorii că umflau artificial distanțele parcurse. Un șofer a relatat că a fost trimis să transporte un solicitant de azil de la doar 2,4 kilometri distanță, iar un alt șofer a fost trimis să-l aducă înapoi, rezultând într-o risipă semnificativă de resurse pentru o călătorie care putea fi efectuată pe jos în câteva minute.
Guvernul britanic a precizat că noile reguli vor restricționa utilizarea taxiurilor la cazuri excepționale, bazate pe dovezi medicale concrete. Taxiurile vor fi permise doar în anumite situații, cum ar fi dizabilități fizice, sarcini sau boli grave. Orice călătorie va necesita aprobată în prealabil de Ministerul de Interne, iar toți furnizorii de servicii vor trebui să oprească utilizarea taxiurilor pentru deplasări medicale începând din februarie 2025.
Shabana Mahmood a declarat că guvernul colaborează cu furnizorii pentru a introduce alternative, cum ar fi transportul public, cu scopul de a reduce cheltuielile din banii contribuabililor. Ea a subliniat că actuala administrație a moștenit contracte care risipesc resursele contribuabililor și că va continua să elimine risipa.
Decizia de a limita utilizarea taxiurilor a fost primită cu reacții mixte. Paul Kohler, deputat liberal-democrat, a salutat schimbarea, afirmând că banii cheltuiți pe taxiuri evidențiază o gestionare proastă din partea fostului guvern conservator. În contrast, opoziția conservatoare a criticat guvernul laburist, susținând că acesta oferă un cec în alb pentru imigrația ilegală.
Această măsură vine în contextul unei creșteri semnificative a numărului de solicitanți de azil cazați în hoteluri, care a crescut cu 13% în doar trei luni. La sfârșitul lunii septembrie, 36.273 de solicitanți erau cazați temporar în hoteluri, cel mai înalt număr din aproape doi ani.
Costurile pentru sistemul de azil au crescut semnificativ, ajungând la 4,67 miliarde de lire sterline pentru anul financiar 2024-2025, comparativ cu 475 de milioane de lire sterline cu un deceniu în urmă. Hotelurile sunt mult mai costisitoare decât alte tipuri de cazare, iar guvernul laburist a promis că va închide toate hotelurile pentru solicitanți de azil până la sfârșitul acestui mandat parlamentar.
De asemenea, guvernul intenționează să utilizeze baze militare pentru a caza solicitanți de azil, cu mutări planificate în cazărmile Cameron din Scoția și tabăra Crowborough din Anglia. Aceste planuri au fost amânate din motive de siguranță.
Reformele anunțate de guvern includ măsuri menite să descurajeze migrația ilegală și să faciliteze deportările. Printre acestea se numără revizuirea statutului de refugiat la fiecare 30 de luni și eliminarea obligațiilor de sprijin financiar pentru cei care refuză să lucreze.
În contextul acestor schimbări, migrația netă a scăzut, iar Marea Britanie oferă plăți pentru returnarea voluntară a persoanelor fără drept de ședere. Aceste măsuri au generat critici, dar interdicția pentru taxiuri rămâne una dintre cele mai concrete acțiuni adoptate până acum, având un impact direct asupra bugetului contribuabililor.
